Cînd la radio s-a difuzat știrea cu controlul judiciar pentru Laura Codruța Kovesi tocmai ieșeam din Comarnic și mă luptam cu serpentinele. Dădusem deja drumul la înjurăturile pentru guvernul PSD-ALDE, cel care n-a făcut mare brînză pentru autostrada Comarnic-Brașov deși un ministru promisese că va dormi pe margine pînă la tăierea panglicii. De fiecare dată cînd ies spre munte și mă blochez în dopul de la Comarnic înjur de mama focului, așa cum îl înjuram pe Nicolae Ceaușescu în momentul în care se întrerupea apa și mă prindea sub duș cu părul plin de șampon.
-Oooo, am zis eu cu voce tare, începe alt mare scandal!? Poate mai mare decît referendumul, poate mai periculos decît suspendarea lui Iohannis sau decît condamnarea lui Liviu Dragnea. Începe coliziunea cu Uniunea Europeană!
Digi FM și Europa FM difuzau știrea ca pe un trăznet dintr-o furtună de primăvară, în vreme ce pe frecvențele celelalte nu se difuza decît muzică. Nu mai descriu serpentinele spre Posada, nici drumul netrasat, nici șarpele pe roți prelingîndu-se pe lîngă zarzării înfloriți.
Vineri dimineața a marcat primele contre pe seama controlului judiciar pentru Kovesi. Codruța Kovesi contestă cu jumătate de glas, cu o voce speriată de împărat atotputernic părăsit de cîntăreții în strună. Purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene trage și el clopotul de alarmă. Iata ce zice Margaritis Schinas, purtator-șef de cuvînt al CE:
„Deși nu comentam asupra procedurilor la nivel național, Comisia Europeană urmarește îndeaproape ultimele evolutii ale evenimentelor, deoarece vin în contextul procedurii de selecție, în curs de desfășurare, a procurorului general european.
Este esențial ca toți candidații, care au fost înaintați de un grup independent de selecție, să fie tratați corect în cursul acestui proces. Prin urmare, Comisia invita Guvernul si autoritățile române să respecte pe deplin principiul cooperarii loiale consacrate în Tratat, în ceea ce privește procedura de selecție a procurorului general european.
Toti candidații trebuie să poată participa neîngrădiți la toate etapele procedurii de selecție”(Margaritis Schinas, purtator-șef de cuvânt al Comisiei).
A zis Margaritis Schinas ceva despre „principiul cooperării loiale conacrate în Tratat” cînd Laura Codruța Kovesi s-a înscris să candideze? Eu nu-mi aduc aminte! A solicitat Comisia Europeană propuneri din partea României? Ce făcea Comisia dacă pe lista de candidați apărea și fostul procuror general al Germaniei, cel care a demisionat în urma depistării plagiatului din teza sa de doctorat? L-ar fi apărat cu aceeași încăpățînare și pe acesta? Ce-ar fi făcut Comisia Europeană și cum ar fi aplicat principiul loialității dacă pentru același post în discuție s-ar fi înscris și Lucian Onea și Mircea Negulescu Portocală? La urma urmelor, și ei au succese de aceeași factură în combatrea corupției? I-ar fi apărat și pe aceștia împotriva țării lor, adică împotriva României numai pentru că acești procurori au încropit dosare de corupție pentru adversari politici și au decis arestări la comandă? La urma urmelor, ”succesurile” Laurei Codruța Kovesi ar putea fi împărțite cu Lucian Onea și cu Mircea Negulescu spre bucuria și satisfacția funcționarilor europeni!
Să ne înțelegem! Mă așez în poziția unui filo-european care nu poate suporta dubla măsură. Se face caz de principiul loialități din Tratat după ce Comisia Europeană n-a dat nici un semn de loialitate față de România în toate momentele premergătoare acestui scandal. Dimpotrivă! A scos ochii României cu un MCV fictiv, a tocat-o cu obiecțiile și ficțiunile livrate de Opoziția de la București, a acceptat înscrierea Laurei Codruța Kovesi (sau a pregătit-o, mai degrabă) deși era vorba despre un magistrat descalificat pentru comportament neconstituțional, pentru tentative de implicare în procsul de legiferare, pentru cazuri de abuz și exces, pentru colaborare cu serviciile secrete și chiar pentru partizanat politic. Cînd Laura Codruța Kovesi s-a înscris, ea era deja trecută prin filtrul juridic al CCR, era și vedetă dar și oaie neagră a societății românești, era și destituită dintr-o funcție și se afla în plin război cu presa și cu autoritățile române. Care a fost loialitatea Comisiei Europene în acest caz? Cît de onestă și de loială a fost Comisia ignorînd poziția României, ca membru al Uniunii precum și pozițiile și deciziile unor instituții din România? Nu cumva și Comisia sub cîrpita umbrelă a loialității este și ea parte a unui joc politic partizan?
Cît de loială a fost și este Comisia Europeană în raport cu un membru al ei din moment ce se poziționează neloial față de una din părți? Ar fi explicabil într-un singur fel. Ca anticorupția de tip Kovesi să fie o rețetă recomandată de la Comisia Europeană, o operațiune susținută din exteriorul României.
Ce visează purtătorul de cuvînt șef al Comisiei Europene? Ca în numele unei loialități ignorate și scoase din pălărie numai la nevoie, procurorii și judecătorii din România să treacă peste abuzurile Codruței Kovesi. Să le ignore. S-o lase în pace.
”Nimeni nu este mai presus de lege” rămîne valabil pentru adversarii mărunți. De dragul Uniunii Europene care vrea să-și salveze obrazul anticorupției la comandă ar trebui să închidem ochii, să fim loiali și să amînăm aplicarea legii în cazul Kovesi.
Poate, poate Comisia Europeană o mai folosește pe undeva!
Se explica asa: P.P.E.=P.C.U.S.2, Bruxelles=Moscova.2 , UE=URSS.2 si #tefelisti= (proletariat rus+mujici+soldati).2