Detalii despre funcționarea sistemului în România

Audierea colonelului Doru Paraschiv la Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009 (Doamne, ce naivă!) ne-a adus în față un personaj pînă acum necunoscut: generalul Marian Hăpău. Un asemenea personaj fălcos, nițel buget, cu o poiană în mijlocul capului, cu o capacitate de a nega chiar și lucruri care i se vedeau pe față, nu se putea numi decît Hăpău. Unul care la origini trebuie să fi avut un bunic sau străbunic nehalit, gata să hăpăie pîini și farfurii cu mîncare, lucru care se vedea bine și pe înfățișarea acestui urmaș al spiței, răspundea direct din măsele. Cine este Hăpău? Un general de Armată, șeful Direcției Generale de Informații a Apărării, omul promovat de Gabriel Oprea în această funcție-cheie pentru serviciile militare. De ce Hăpău? Pentru că Hăpău este, după cum s-a văzut la Comisie, un profesionist de același calibru cu generalul Gabriel Oprea. Hăpău livra (hap-hap!) la ordin informațiile obținute de ofițerii din serviciile militare, fără să lase nici o urmă. Nu le dădea ordine în scris și nu le cerea documente despre aceste abateri de la lege, iar cînd primea rezultatele investigațiilor (inclusiv interceptări), le livra generalului Oprea, tot fără să lase o urmă scrisă, în așa fel încît cei doi să arate curați ca spuma laptelui. Unii zic că ar fi chiar doctori în folosirea informațiilor militare în politică sau în interese personale. Hăpău era generalul care coordona DGIA, inclusiv interceptările (și le mai coordonează încă, 24/24), și care, împreună cu Gabriel Oprea, a folosit ofițerii de informații militare chiar și în perioada în care Oprea a condus Internele. Într-o relatare la Cotidianul, colonelul Doru Paraschiv a afirmat că o echipă de ofițeri de la contrainformațiile militare a curățat locul în care s-a produs tragicul accident al sublocotenentului Gigină. Cum se face că informațiile militare nu i-au informat pe ministrul Apărării și pe președintele României despre achizițiile de material perimat sau gonflat la preț, despre delaborările de armament făcute în unități miliare, dar facturate pe societăți private? De bună seamă că generalul Hăpău nu-l putea informa pe Traian Băsescu, cîtă vreme fratele său era destul de activ în toate activitățile specifice. Dar faimosul general hăpăitor de informații secrete putea să-l informeze măcar pe următorul titular de la Cotroceni. Adică pe Klaus Iohannis! Măcar despre jumulirea terenurilor unor unități militare tot ar fi trebuit să raporteze. Or, nu avem semne că așa ceva s-ar fi produs. Ba, dimpotrivă, ieșirea neașteptată, cea de joi, 2 noiembrie, a președintelui Iohannis despre gafele Guvernului și despre țopăitul financiar al alianței PSD – ALDE, precum și comportamentul unor consilieri de la Cotroceni par a trăda mai degrabă preocuparea de a obtura scandalul declanșat de audierea în comisia parlamentară.

Faptul că memoriile primite în legătură cu încălcarea Legii siguranței naționale (Legea 51/1991) l-au lăsat rece și pe Klaus Iohannis și că n-a vrut nicicum să afle despre ce era vorba ne trimite cu gîndul la bănuieli și ipoteze care mai de care. Circulă destule despre implicarea SRI și a grupului Maior, Coldea și Dîncu în alegerea lui Klaus Iohannis. Să știe ceva și generalul Hăpău, cu ale sale contrainformații militare, niciodată supravegheate de Parlamentul României?

Cum se explică lunga prezență a generalului Marian Hăpău în funcția de comandant al DGIA, în ciuda unor prestații mediocre informativ și devotate doar intereselor lui Gabriel Oprea?

În țările mai cu pretenții, șefii serviciilor de informații nu îmbătrînesc și nu ies la pensie de pe un asemenea post. Poate cu excepția lui J. Edgar Hoover. Or, în România, contaminată de toate bolile tranziției, inclusiv în servicii, generalii se sudează pe posturi. Aproape toți au făcut purici și pînze de păianjen. Și generalul Silviu Predoiu, și Florian Coldea, și generalul Marcel Opriș, și cel de la SPP cu informațiile, venit de la SRI, generalul Alexandru Burian, și Marian Hăpău.

Cum să desfășori o anchetă serioasă în SRI, în SIE sau în DGIA cu generalii implicați în alegerile din 2009 rămași pe funcții? Ce s-a petrecut la ambasadele României din străinătate, cu voturile și cu numărarea lor, cu dispariția fizică a acestora și, mai apoi, cu devoalarea operațiunii poate fi considerat un veritabil incident de securitate. Ceea ce, conform legii, prevede suspendarea tuturor celor implicați. Or, la noi, ca la circ, audierea unui colonel se produce cu cei implicați pe poziție sau chiar de față cu aceștia. Ba, Eugen Nicolicea, cel care a fost semnalat și în sufrageria generalului Gabriel Oprea și care mai tîrziu a beneficiat și el de o recompensă, devenind șeful grupului parlamentar al deputaților UNPR, punea astăzi întrebări nevinovate, bune mai ales de agentul Bulă de la primărie.

Editorialul complet în ziarul Cotidianul de vineri versiunea tipărită – disponibilă la toate chioşcurile – sau varianta digitală.