Deși cotată cu șanse mari pentru a obține postul de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini, șefa diplomației italiene, s-ar putea vedea cu nominalizarea blocată după ce țările membre est-europene au spus ar fi prea apropiată de Rusia, scrie EUObserver.
Miercuri are loc reuniunea extraordinară a Consiliului European, unde participă și președintele Traian Băsescu.
În cadrul reuniunii urmează să aibă loc discuţii privind numirea unor persoane în posturi cheie ale instituţiilor europene.
Pe agenda Consiliului European se află, de asemenea, chestiunea nominalizărilor pentru viitorul Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate.
Potrivit Art. 18 din Tratatul UE, şeful diplomaţiei europene este numit de Consiliul European, cu o majoritate calificată şi cu acordul preşedintelui Comisiei Europene. Mandatul Înaltului Reprezentant este de 5 ani. Acesta deţine şi funcţia de vicepreşedinte al CE. Catherine Ashton îşi va încheia mandatul la sfârşitul lunii octombrie.
Marți, premierul lituanian, Algirdas Butkevicius, s-a pronunțat împotriva nominalizării Federicăi Mogherini la conducerea diplomației UE.
De asemenea, Polonia și Bulgaria au avertizat că vor cere supunerea la vot a candidaturilor pentru postul de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe. Pentru a obține o minoritate de blocaj ele ar avea însă nevoie de sprijinul altor țări est-europene, Slovacia, Slovenia, Ungaria, România și Republica Cehă, scrie sursa citată.
Surse apropiate lui Jean-Claude Juncker au arătat că, în prezent, ”10 sau 11” state membre se opun nominalizării lui Mogherini ca șefă a diplomației UE, potrivit ANSA.
Juncker a afirmat, de altfel, că dorește pe cineva ”puternic și experimentat” la conducerea diplomației europene, iar liderii statelor membre trebuie să fie în acord cu președintele Comisiei Europene atunci când fac nominalizarea, întrucât șeful diplomației UE este și vicepreședinte al Comisiei.
