Dezvăluiri despre programul de spionaj folosit ilegal de mai multe guverne

Pegasus, un software dezvoltat de compania israeliană NSO Group, a fost folosit ilegal de mai multe guverne împotriva adversarilor

De (C.C.)
Dezvăluiri despre programul de spionaj folosit ilegal de mai multe guverne

Pegasus, un software dezvoltat de compania israeliană NSO Group, a fost folosit ilegal de mai multe guverne împotriva adversarilor

Pegasus, un software dezvoltat de compania israeliană NSO Group, a fost folosit ilegal de mai multe guverne împotriva adversarilor. Din Uniunea Europeană, doar guvernul maghiar condus de Viktor Orban ar fi făcut uz de el, transmite Mediafax.

Printre ţinte se află 37 de persoane legate de jurnalistul ucis Jamal Khashoggi. Numerele de telefon care ar fi putut fi monitorizate provind din 45 de ţări.

Software-ul israelian creat pentru a oferi autorităţilor militare, poliţiei şi serviciilor de informaţii capacitatea de a urmări şi intercepta terorişti şi criminali a fost folosit ilegal de mai multe guverne din întreaga lume pentru a spiona mii de jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, politicieni, autorităţi religioase, avocaţi.

Dezvăluirea a fost făcută de 16 organizaţii media globale – inclusiv Guardian şi Washington Post – care şi-au reunit eforturile în proiectul Pegasus, numit după software-ul în cauză.

Printre guvernele care ar folosi programul – vândut de o companie privată israeliană, sub controlul strict al ministerului israelian al apărării – ar exista, potrivit The Guardian, cel al Ungariei, condus de Viktor Orban. Guvernul maghiar a negat orice acţiune în afara legii.

Guvernul maghiar este singurul din Uniunea Europeană implicat în anchetă.

Celelalte guverne acuzate de utilizarea ilegală a software-ului sunt cele din Azerbaidjan, Bahrain, Kazahstan, Mexic, Maroc, Rwanda, Arabia Saudită, India şi Emiratele Arabe Unite. Rwanda, Maroc şi India. Toate au negat utilizarea software-ului în scopuri ilegale.

„Scurgerea” care a dat naştere anchetei, accesată iniţial de Amnesty International şi organizaţia jurnalistică franceză Forbidden Stories, constă în 50.000 de numere de telefon care ar fi putut fi spionate prin intermediul programului. Nu se cunoaşte dacă toate numerele au fost efectiv interceptate, deoarece, pentru a face acest lucru, fiecare telefon mobil trebuie verificat.

În zilele următoare, mass-media conectată la proiectul Pegasus va publica numele unora dintre potenţialele ţinte ale spionajului, printre care – potrivit „Guardian” – există „sute de oameni de afaceri, autorităţi religioase, universitari, operatori de organizaţii guvernamentale, sindicalişti, oficiali guvernamentali, miniştri, preşedinţi şi prim-miniştri”.

Printre potenţialele victime ale spionajului, ale căror numere de telefon sunt incluse pe listă, se numără peste 180 de jurnalişti din organizaţii precum „Financial Times”, „CNN”, „New York Times”, „France 24”, „Economist” »,« Al Jazeera »,« Mediapart »,« El Pais »,« Bloomberg » şi agenţiile de ştiri Associated Press, Agence France-Presse şi Reuters. Roula Khalaf, editor al Financial Times, se numără printre potenţialele victime ale spionajului.

Potrivit Washington Post, 37 de persoane legate de Jamal Khashoggi – reporterul saudit ucis în 2018 la consulatul saudit din Istanbul, într-un plan pe care serviciile de informaţii occidentale îl urmăresc până la prinţul saudit Mohammed Bin Salman – erau spionate cu software-ul Pegasus. Printre ei se număra şi iubita lui Khashoggi, care ar fi fost interceptată la 4 zile după crimă.

Analizele tehnice au confirmat că printre telefoanele „infectate” se numără cele ale a cel puţin doi jurnalişti maghiari de la site-ul de anchetă Direkt36 – inclusiv Szabolcs Panyi, unul dintre cei mai cunoscuţi reporteri maghiari; o jurnalistă de investigaţie din Azerbaidjan, Khadija Ismayilova; Siddharth Varadarajan şi Paranjoy Guha Thakurta, reporteri indieni ai site-ului „Wire”, au fost împuşcaţi în 2018 în timp ce investigau utilizarea de către guvernul indian a lui Narendra Modi a Facebook pentru operaţiuni de dezinformare online; Omar Radi, un jurnalist marocan pe care guvernul Rabat îl acuză că este un spion britanic; şi Bradley Hope, un jurnalist american care locuieşte la Londra şi lucra pentru Wall Street Journal în momentul spionajului.

Printre numerele de telefon din baza de date se numără cele ale jurnalistului mexican Carmen Aristegui, cel al lui Ben Hubbard, şeful biroului din Beirut al New York Times, şi cel al lui Cecilio Pineda Birto, care a fost ucis după ce a fost identificat de ucigaşii săi într-o spălătorie auto. Telefonul său mobil nu a fost găsit niciodată şi, prin urmare, este imposibil să ştim dacă a fost ”infectat”.

”Pegasus, după ce a „lovit” un telefon mobil, vă permite să verificaţi tot felul de informaţii, inclusiv mesaje, fotografii, e-mailuri sau conţinutul apelurilor telefonice. Programul vă permite, de asemenea, să activaţi de la distanţă microfoanele”, spune un specialist IT.

Distribuie articolul pe:

17 comentarii

  1. Totul are o logica. Va dati seama ca firma israeliana care a vandut programul respectiv este ea insasi beneficiarul datelor culese prin acest progam??? Datele neramanda doar la beneficiari externi care au cumparat programul, in mod sigur programul respectiv are o subrutina mascata bine in program care transmite datele culese de beneficiar si pe servele firmei israeliene. Iar de la firma la Mossad. Asta a si fost scolul pentru care israelienii au vandut programul guvernelor din lumea larga. Iar daca printe cei spionati sunt si persoane considerate indezirabile de israelieni acestea vor sucomba mai devreme sau mai tarziu in urma accidente stupide.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.