Diana Șoșoacă, în fața judecătorilor în dosarul jurnalistei italiene. ÎCCJ a decis începerea judecății pe fond

Decizia instanței vine după ce judecătorii au analizat cererile și excepțiile formulate de Diana Șoșoacă în procedura de cameră preliminară, iar instanța a constatat legalitatea sesizării prin rechizitoriu, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală.

Ce a decis ÎCCJ în dosarul Dianei Șoșoacă

Prin încheierea pronunțată în cauză, Înalta Curte a respins cererile și excepțiile invocate de Diana Iovanovici-Șoșoacă și a dispus începerea judecății pe fond pentru ea și pentru fostul său soț. Ambii sunt acuzați de câte patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal.

Decizia instanței este consemnată astfel:

„Respinge cererile și excepțiile invocate de către inculpata Iovanovici-Șoșoacă Diana. În baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, constată legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 336/76/P/2021 din 26 iunie 2026, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecății în cauza privind pe inculpata Iovanovici-Șoșoacă Diana, pentru săvârșirea a patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, și pe inculpatul Șoșoacă Dumitru Silvestru, pentru săvârșirea a patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii”, scrie în decizia instanței, potrivit Agerpres.

Încheierea poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.

Dosarul vizează un interviu cu o jurnalistă de la RAI Uno

Cazul își are originea în decembrie 2021, când jurnalista italiană Lucia Goracci și alți membri ai unei echipe a televiziunii publice RAI Uno au mers la cabinetul de avocatură din București al Dianei Șoșoacă pentru a realiza un interviu.

Potrivit informațiilor din dosar, neînțelegerile ar fi apărut după ce Diana Șoșoacă s-ar fi declarat nemulțumită de întrebările jurnalistei. Ulterior, aceasta ar fi încuiat ușa și ar fi chemat Poliția. Jurnalista a depus o plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă, acuzând-o că a împiedicat-o să plece.

Parchetul General a descris în rechizitoriu acuzațiile referitoare la incident și rolul atribuit fiecăruia dintre cei doi inculpați. Potrivit procurorilor:

„În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate patru persoane (trei persoane vătămate și un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu. În același context, cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și smulgându-i masca sanitară de pe față. Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor”, mai spun procurorii.

Dosarul privind incidentul cu jurnalista italiană face parte dintr-un caz mai amplu pentru care Parlamentul European a ridicat imunitatea Dianei Șoșoacă. Acuzațiile referitoare la presupusa propagandă legionară au fost disjunse, fiind cercetate separat de procurori.

Parchetul General a precizat că, la momentul comiterii faptelor investigate în acest dosar, Diana Șoșoacă avea calitatea de senator, iar deputații și senatorii pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.