Dîncu, despre criza de la Opera Națională București

Într-un mesaj postat pe Facebook, vicepremierul Vasile Dîncu spune că este nevoie de o decizie pe termen scurt pentru a curma criza de la Opera Națională București și de un proiect pe termen mediu și lung.

„În cursul zilei de marţi am participat, la Opera Nationala Bucuresti, la o întâlnire cu reprezentanţii acestei instituţii. A urmat o altă întalnire cu o delegaţie condusă de Johan Kobborg și Alina Cojocaru. În fiecare dintre cele două grupuri am regăsit pasiune, emoție şi dorinţa de a invinge propriul punctul de vedere. Fiecare cu partea lui de adevăr şi cu partea de intoleranţă. Unii au invocat nevoia de previzibilitate, de repertoriu stabil şi de management performant, artişti pe care societatea i-a obosit şi umilit încât acum sunt reticenţi la schimbări şi experimente.

Ceilalţi mizează pe competiţie permanentă, pe inovaţie şi schimbare, pe criterii de performanţă din altă lume, adică din lumea nouă. Un singur numitor comun au cele două entităţi: povestiri despre managementul neperformant al instituțiilor noastre de cultură, despre lipsa de resurse, de viziune şi despre continua improvizaţie. Angajaţii de la Operă au fost civilizaţi, organizaţi şi coezivi. Au ascultat o declaraţie cu un punct de vedere contrar fără să huiduie şi mulţi chiar au aplaudat. Johan Kobborg, un mare artist contemporan, nu are cum să înţeleagă cum ne-a transformat perioada comunistă şi ce efecte se prelungesc până acum.

Din punctul meu de vedere, acum este nevoie de o decizie pe termen scurt, pentru a curma criza, şi de un proiect pe termen mediu şi lung. Cred că o instituţie de repertoriu, aşa cum îşi doresc angajaţii, cum poate fi Opera Naţională Română, nu trebuie să excludă deschiderea spre proiecte ambițioase, care să aducă plusvaloare şi circulație internaţională. Un manager curajos şi un proiect inteligent nu cred că trebuie sa elimine neapărat vreuna dintre tendinţe, chiar dacă multă lume crede acum că varianta radicală este cea mai bună. Dar despre asta vor vorbi şi decide specialiştii.

Pe de altă parte, susţin că, în domeniul artelor spectacolului, avem nevoie de un sistem de politici culturale moderne şi inovative sprijinite de statul român. Din păcate, ne concentrăm, uneori, prea mult pe schimbarea oamenilor care conduc instituțiile înainte de a le vedea proiectele sau de a analiza posibilul impact.

Le sunt recunoscător tuturor celor care au participat la întâlnirile de marţi şi la căutarea soluțiilor care să permită reluarea activităţii artistice la Opera Naţională Română. Discuţiile vor continua miercuri”.