Dispute aprinse pe moțiunea simplă

Camera Deputaţilor a dezbptut, marţi, moţiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, Petre Daea, depusă de USR şi Forţa Dreptei, votul urmând să fie dat în şedinţa de miercuri.

Petre Daea trebuie să plece de la Ministerul Agriculturii, pentru că nu se descurcă şi a produs „pagube imense”, a afirmat deputatul USR Ionuţ Moşteanu.

„Plouă de câteva zile şi tot ce putem să spunem e „Doamne ajută!”, pentru că în 2023 singura speranţă a agriculturii româneşti este ploaia, pentru că PSD şi PNL au ales să lase Agricultura pe mâna domnului Petre Daea. În locul unui om care ştie ce înseamnă agricultură modernă, care ştie care e potenţialul României, care ştie cum se face agricultura în alte ţări performante în domeniu, voi aţi venit din nou cu Petre Daea, un ministru care acum 50 de ani a terminat facultatea de Agronomie se înscria în Partidul Comunist Român din convingere, după propriile declaraţii, se apuca de „Ştefan Gheorghiu” şi studia – atenţie un pic, că e greu – materialismul dialectic şi istoric, concepţia revoluţionară despre lume şi viaţa PCR, fundament teoretic al conştiinţei socialiste sau atributele conducerii unităţii agricole socialiste”, a declarat Moşteanu.

Deputatul USR a arătat că Petre Daea ar fi trebuit demis „în secunda doi, după ce s-a dus la Bruxelles, a dat date eronate şi a obţinut cele mai mici compensaţii pentru fermierii afectaţi de importul de cereale din Ucraina – 10 milioane de euro, şi apoi ne-a spus: „Dublăm suma de la bugetul statului”, ca şi cum ar fi dublat-o din buzunar”.

„Aţi condamnat agricultura românească. N-o spun eu, o spun miile de fermieri care au protestat zilele trecute în toată ţara. Au ieşit să protesteze împotriva ministrului care aleargă noaptea pe câmp cu camerele de filmat după el, în loc să alerge mai mult pe la Bruxelles pentru a obţine banii meritaţi de fermierii români. Domnule Marcel Ciolacu, aud că veniţi cu propuneri heirupiste, care nu rezolvă nimic problema cerealelor din Ucraina. Stresat de sondaje, v-aţi luat mai nou la întrecere cu rusofilul Simion. Problema trebuie discutată diplomatic şi rezolvată la nivel european, orice altceva este doar populism ieftin”, a afirmat Moşteanu.

El s-a adresat apoi ministrului Agriculturii. „Nu făina de greier e problema românilor, ci faptul că aţi adus producătorii români în sapă de lemn. România e în top cinci ţări europene ca potenţial agricol. Avem aici tot ce ne trebuie, avem sol fertil, avem spaţiu agricol, avem bani europeni, dar cu toate astea 70% din alimentele de bază provin astăzi din importuri”.

Deputatul USR a adăugat că „ceea ce lipseşte este un profesionist la Ministerul Agriculturii, un om care pună interesele fermierilor români pe primul loc, nu un om pe care îl preocupă micile combinaţii, angajările de partid la Ministerul Agriculturii”, cu referire la stenogramele din dosarul fostului ministru Adrian Chesnoiu „care spune acolo cum Nea Petrică îi cerea să mai angajeze pe unul sau pe altul”.

„Din păcate, singura calitate a domnului ministru e că ne distrează la televizor când aleargă pe câmp şi construieşte fraze greu inteligibile sau se luptă cu cormoranii. Râdem, dar nu e râsul nostru, nu de stand up comedy avem nevoie, ci de un ministru competent care să pună agricultura românească acolo unde merită. Planul Naţional Strategic a fost făcut praf, trimis prea târziu, după ce l-a trimis au venit 370 de observaţii, un plan strategic dezastruos pentru viitorul agriculturii României. (…) Românii au ajuns cei mai mari consumatori de roşii din Turcia. PSD a lansat cu mare mândrie pe vremea lui Dragnea programul „tomata”, care s-a transformat de fapt într-o schemă de sifonat banii publici, de supt banii de la stat. Sunt zeci de dosare la DNA pentru plăţi restrictive şi unii din voi veţi răspunde şi pentru asta”, a susţinut Ionuţ Moşteanu, care a adăugat că PNL şi PSD au adus „cel mai scump Paşte românilor”.

Deputatul USR a subliniat că cel de-al patrulea mandat al lui Petre Daea la Ministerul Agriculturii trebuie încheiat.

„E prea mult, nu vă mai descurcaţi şi produceţi pagube imense. (…) Îi aud pe cei de la PNL că au soluţii şi sunt nemulţumiţi. Ştiu şi ştim cu toţii cum funcţionează Constituţia, ştim că preşedintele PNL, premierul României, îl poate demite mâine pe domnul Daea. Se vaită de la microfon că nu e bine, cu toate astea îl ţin în braţe în continuare pe domnul Daea, asta înseamnă ipocrizie. (…) Dacă nu veţi vota această moţiune pe agricultură, vă promit, dragi colegi de la PSD şi PNL, că după această zi o să mergem în fiecare localitate din ţară şi o să le arătăm oamenilor cum aţi votat împotriva agriculturii româneşti”, a transmis Ionuţ Moşteanu.

Deputatul PSD Florin Barbu a declarat că reprezentanţii USR ştiu „că vaca nu e vacă şi boul nu e bou, sunt gen neutru” şi a adăugat că pentru aceştia România rurală „era pesedistă şi trebuia distrusă”.

„Cei de la USR ştiu că vaca nu e vacă şi boul nu e bou. Sunt gen neutru. De la asta or fi început discuţiile cu fermierii, atunci când s-au gândit să le apere ei, tocmai ei, drepturile, şi spun tocmai ei pentru că niciodată până azi nu au fost interesaţi de fermierii români. Şi nu uităm că pentru ei România rurală era pesedistă şi trebuia distrusă. Să nu uităm că au uitat-o atunci când au dus fiţuica PNRR la Bruxelles. Îi întreb pe cei care astăzi aruncă cu mizerii în Petre Daea, ministrul Agriculturii, au văzut vreodată vreo staţie de irigaţii, un canal de apă. Au coborât de pe trotinetă să vadă cum arată un tractor sau o combină? Au fost vreodată pe câmp să vadă cum este solul, cum este floarea de rapiţă, bobul de grâu sau seminţele de floarea soarelui? Da, ştiu, au fost pentru selfie de sezon. Dragi colegi de la USR, agricultura este mult mai mult de atât. Vorbiţi de România, grânarul Europei. Tocmai generaţia pe care o huliţi, din care face parte şi Petre Daea, a făcut din România grânarul Europei”, a spus Barbu în plenul Camerei Deputaţilor.

El a adăugat că autorităţile vor remedia şi vor veni cu soluţii la problemele fermierilor cu privire la cerealele care vin din Ucraina şi care îi afectează pe toţi fermierii din regiune.

„Voi ce faceţi? Veniţi cu fiţuici electorale şi ne faceţi să pierdem timpul discutând despre nişte texte copiate, lozinci pentru agricultura românească, despre care voi habar nu aveţi. Şi până studiaţi şi vă lămuriţi că vaca e chiar vacă şi boul e bou, până veţi şti ce gust are o roşie românească şi când se cultivă grâul, lăsaţi-l pe nea Petrică să îşi facă treaba. Dacă a învăţat el şi acum social media vă face praf pe un live pe Facebook din orice lan de grâu, porumb, rapiţă şi vă dă exact producţia la hectar, pentru că aceasta înseamnă să fii profesionist, să iubeşti pământul care ne dă roade şi ţara ta”, a menţionat Barbu.

Mai mulţi deputaţi ai AUR au solicitat la dezbaterea moţiunii simple împotriva ministrului Agriculturii oprirea de urgenţă a importurilor de produse agricole din Ucraina.

„Mesajul nostru este clar, domnule ministru, dacă nu vreţi să votăm împotriva dumneavoastră: Opriţi astăzi importurile din Ucraina. Nu păcăliţi opinia publică că le opriţi. Opriţi-le!”, a afirmat deputatul AUR George Simion, afişând o pancartă cu acest text.

Deputatul PNL Emil Dumitru a afirmat că iniţiatorii moţiunii au intrat într-un „joc politicianist” şi acţionează în Parlament „cu gândul la voturi şi nu la binele agriculturii româneşti”.

„Suntem aici pentru a discuta moţiunea simplă depusă de opoziţie împotriva domnului ministru Daea, însă nu aceasta trebuie să fie subiectul real al întâlnirii de astăzi, ci starea agriculturii româneşti – un domeniu strategic ce ţine de siguranţa naţională a României. De aceea, înainte de a critica activitatea ministrului Agriculturii, mi se pare mult mai important să venim cu soluţii reale pentru agricultori. (…) Din păcate, dragi colegi de la USR şi de la neafiliaţi, aţi intrat în jocul acesta politicianist şi aţi preferat să acţionaţi în Parlament cu gândul la voturi şi nu la binele agriculturii româneşti”, a spus Dumitru.

El a menţionat că ar fi fost nevoie de legea privind modalitatea de raportare a stocurilor, care este un instrument benefic pentru a şti în fiecare moment care sunt stocurile de cereale şi provenienţa lor în depozitele din România.

„Această lege ne-ar fi ajutat, inclusiv astăzi în a obţine mai mulţi bani de la Comisia Europeană şi de a avea argumente în faţa experţilor europeni privind despăgubirile pe care fermierii români le merită. Aţi atacat la CCR acest proiect, astfel încât astăzi putem spune că sunteţi responsabili, în egală măsură, cu eşecul Ministerului Agriculturii de a obţine o sumă corectă pentru fermierii români afectaţi de tranzitul cerealelor din Ucraina. Din păcate, moţiunea dumneavoastră nu conţine soluţii reale pentru agricultura românească. Din păcate, vedem aceeaşi perspectivă politicianistă care v-a făcut să consideraţi că pistele de bicicletă sunt mai importante decât finanţarea infrastructurii naţionale de irigaţii”, a mai menţionat Dumitru.

El a spus că transmite ministrului Daea mesajele primite din partea fermierilor, agricultorilor şi a celor din industria alimentară.

„În primul rând, toţi aceştia spun că este păcat că măsurile bune luate de Guvernul României nu au fost implementate în sprijinul lor”, a adăugat deputatul liberal.

Deputatul PNL a adăugat că, din păcate, Ministerul Agriculturii a omis de la acordarea granturilor acele ferme care aveau producţie integrată, de exemplu cele care produc lapte, ca materie primă, dar au şi fabrică de procesarea produselor din lapte.

El s-a referit la fermierii afectaţi de secetă.

„Până în prezent, din păcate, chiar dacă Ministerul Agriculturii are un buget de 391 de milioane de euro pentru fermierii afectaţi de secetă din bani europeni, acest fond nu este operaţionalizat. Ce spun producătorii? Păi spun că în relaţiile comerciale dintre producători şi comercianţi Ministerul adoptat normele de aplicare a legii privind practicile comerciale neloiale abia în luna martie a anului acesta, în condiţiile în care legea trebuia să fie operaţionalizată la 1 ianuarie 2023. Ce spun legumicultorii noştri? Probabil că ştiţi deja, domnule ministru, pentru că mergeţi în pieţele agroalimentare şi găsiţi tomatele finanţate prin Programul Tomata pe tarabe, în lăzi de banane”, a mai afirmat deputatul liberal.

„Producţia de roşii a crescut constant din anul 2017, de când se aplică programul Tomata, producţia internă crescând de la 622.000 tone în 2016 la 753.000 de tone 2021 şi 760.000 tone în anul 2022, faţă de un consum uman de 862.000 tone. Se importă roşii în extrasezon, în perioada de iarnă. Faţă de anul 2017, producţia internă de roşii a crescut cu 20,1%, consumul uman de roşii a crescut cu 14%, iar consumul pe locuitor a crescut de la 38,1 kg pe locuitor la 45,1, deci cu 18%. Programul a condus şi conduce la creşterea producţiei şi a cererii interne, pentru că suntem deficitari în perioada noiembrie-mai, pentru că nu avem producţie internă din cauza condiţiilor climatice şi a creşterii accelerate a preţului la combustibil”, a explicat Petre Daea.

El a adăugat că numărul solicitanţilor în cadrul programului s-a majorat de la 8.000 în 2017 la peste 22.500 în acest an, din care peste 7.300 solicitanţi sunt tineri, cu vârsta sub 40 de ani.

„Aceasta datorită modului serios şi responsabil de elaborare a actelor normative la timp. Subliniez faptul că actul normativ care instituie această formă de sprijin pentru 2023 a fost realizat în decembrie 2022, practic înainte de începerea activităţii în legumicultură, producătorii fiind informaţi din timp privind sprijinul acordat. În anul 2020, actul normativ a fost publicat la 1 aprilie, când tomatele erau plantate şi înflorite, iar în anul 2021, în luna iunie, când practic tomatele erau pe masa consumatorilor”, a punctat ministrul.

Ministrul Agriculturii a mai declarat că România nu trebuia să ia niciun cent de la Comisia Europeană în baza algoritmului de calcul, pentru spijinirea fermierilor afectaţi de importurile de cereale din Ucraina.

„Aflând că suma dislocată din rezervă, de 56,3 milioane euro, este repartizată la doar la trei state membre, iar României îi este repartizată suma de 10 milioane euro am intervenit pe toate canalele, am solicitat şi am avut întâlniri cu comisarul în data de 17 martie, când mi-a pus în faţă modul de calcul şi suma repartizată, iar pe baza algoritmului de calcul România nu trebuia să ia niciun cent. Considerând incorectă suma, dar şi modul de calcul, am solicitat comisarului o analiză cu experţi români. Lucrul acesta s-a întâmplat, iar în ziua următoare a intervenit preşedintele României în cadrul Consiliului European. Cunoscând procedurile tehnice privind elaborarea actelor normative la nivelul instituţiilor Uniunii Europene am ştiut că suma va fi validată printr-o decizie, ceea ce s-a întâmplat, iar în prezent se află în analiză o altă sumă pentru sprijin suplimentar”, a explicat Daea, la dezbaterea moţiunii simple depuse împotriva sa.

Acesta a precizat că Ministerul Agriculturii a pus rapid mişcare actul normativ pentru distribuirea primei sume aprobate de Comisia Europeană.

„Viteza de reacţie se poate constata prin faptul că după apariţia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în ziua de 5 aprilie, la orele 10:49, în aceeaşi zi, la orele 14:19, s-a publicat actul normativ destinat celor care au avut grâu în stoc la 1 februarie 2023 pentru a deveni beneficiarii acestei sume de la Uniunea Europeană. În perioada următoare, după ce vor veni sumele suplimentare, vom avea în vedere şi producătorii de porumb şi floarea-soarelui”, a arătat el.

De asemenea, Daea afirmă că a comunicat Reprezentanţei permanente a României la Uniunea Europeană poziţia ţării privind modificarea Regulamentului 870/2022 privind măsurile de liberalizare temporară a comerţului cu Ucraina.

„Se cunoaşte demersul făcut de domnul prim-ministru şi de premierii Poloniei, Ungariei şi Slovaciei şi de preşedintele Bulgariei, prin scrisoarea comună adresată Comisiei Europene cu propunerea de îmbunătăţire a cadrului juridic existent, în aşa fel încât impactul asupra fermierilor să fie cât mai mic. Aşteptăm decizia COREPER, a comitetului reprezentanţilor permanenţi în Uniunea Europeană şi răspunsul la scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, doamnei Ursula von der Leyen. Suntem în contact direct cu structurile europene şi cu Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, care este o autoritate a statului român responsabilă de politica comercială”, a transmis şeful MADR parlamentarilor.

Nu în ultimul rând, el a menţionat videoconferinţele pe care le-a avut cu miniştrii Agricultorii din Polonia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria şi directorul general de specialitate din Republica Cehia pe acest subiect al crizei cerealelor din Ucraina, subliniind că se înscriu „în logica găsirii unei soluţii comune care să fie operaţională din punct de vedere juridic”, pentru a da posibilitatea fermierilor români să elibereze spaţiile, să le pregătească pentru depozitarea noii recolte şi valorificarea acesteia.

Ministrul a reamintit că între Uniunea Europeană şi Ucraina s-a încheiat un acord de asociere care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017 prin ratificare de către parlamentele tuturor statelor membre, inclusiv România.

Potrivit sursei citate, acordul prevede în principal integrarea economică treptat, instituirea progresivă a unei zone de liber schimb între părţi în conformitate cu acordul general pentru tarife şi comerţ din 1994. În baza acordului de asociere s-a elaborat şi aprobat Regulamentul 870 din 30/05/2022 privind măsurile de liberalizare temporară a comerţului, care prevede dezvoltarea relaţiilor economice între Uniunea Europeană şi Ucraina, stimularea fluxurilor comerciale, concesii sub forma unor măsuri de liberalizare a comerţului pentru toate produsele, eliminarea taxelor vamale pentru schimburi de comerciale între Uniunea Europeană şi Ucraina, oferirea de către Uniunea Europeană a unui sprijin temporar economic şi financiar adecvat în beneficiul Ucrainei şi al agenţilor economici, suspendarea temporară de către comisie a regimurilor tarifare şi neintroducerea de măsuri corective.

„Datorită acestor prevederi, practic produsele din Ucraina au intrat pe piaţa unică a Uniunii Europene, creând dificultăţi determinate de o ofertă generoasă ca preţ şi volum. În atare condiţii, agenţii economici români s-au văzut interesaţi de această oportunitate şi s-au îndreptat spre ofertă disponibilă în scopul utilizării ca hrană pentru animale, dar şi pentru cumpărare şi revânzare. Acestea, coroborate şi cu rezistenţa din partea fermierilor la un anumit preţ, justificat de nivelul crescut al importurilor, a determinat o bulversare a pieţei cu efecte negative asupra producătorilor de cereale şi seminţe oleaginoase”, a explicat Petre Daea.