Sediul central al companiei Veolia, gigantul francez pentru apă și gestionarea deșeurilor și proprietar al Apa Nova, a fost percheziționat, ca parte a unei anchete transnaționale de suspiciuni de corupție care vizează filiala sa din România, potrivit cotidianului Le Parisien.. „O echipă de anchetatori francezi și români s-au deplasat la sediu pe 9 ianuarie”, a declarat purtător de cuvânt al Veolia, confirmând informațiile din publicația amintită. În septembrie 2015, Direcția Națională Anticorupție a lansat o investigație la Apa Nova București, o filială de distribuție a apei în capitala română, despre care suspectează că a plătit mai mult de 12 milioane de euro mită între 2008 și 2015 în schimbul unor decizii favorabile din partea autorităților locale. Cazul a fost prelungit în anul următor în Franța. Procuratura națională (PNF) a încredințat biroului anti-corupție al poliției judiciare (Oclciff) o investigație privind eventuala implicare a lui Veolia, urmând acuzațiile unui angajat al grupului. Vizita din 9 ianuarie în Aubervilliers (Seine-Saint-Denis) este „normală în cursul tradițional al investigației”, a susținut purtătorul de cuvânt al grupului francez. „Veolia a comunicat toate informațiile de care dispunea grupul, documente care au fost deja transmise autorităților”, a mai spus reprezentantul companiei. În România au fost urmărite nouă persoane, inclusiv doi francezi: fostul director al filialei locale, Bruno Roche, și succesorul său, Laurent Lalagüe.
Conform unui comunicat DNA, procurorii români au dispus în 2015 punerea în mişcare a acţiunii penale a companiei Apa Nova Bucureşti pentru săvârşirea mai multor infraţiuni, precum luare de mită, cumpărare de influență, favorizarea infractorului, violarea vieții private, evaziune fiscală, în formă continuată, spălare a banilor. DNA a extins acţiunea penală faţă de doi foşti directori ai companiei, cetăţei francezi, Bruno Roche, director în perioada octombrie 2008-septembrie 2013, şi a lui Laurent Lalague, director între eptembrie 2013 şi iunie 2015. Ei s-au adaugat trioului Traian Ovidiu Semenescu, Vlad Moisescu şi Costin Bervoianu, reţinuţi la un moment dat pentru diverse acţiuni ilegale.
Apa Nova București care face parte din grupul Veolia Franța este concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare a municipiului București pe o perioada de 25 ani, începând cu anul 2000. Printre acționarii societății se află și municipiul București, cu o pondere de 16,31%, din capitalul societății și are ca domeniu de activitate gestiunea serviciului public de alimentare cu apă și a serviciului de canalizare în Municipiul București. Apa Nova București este prima societate din România în acest domeniu care s-a constituit pe baza unui parteneriat public-privat. Compania furnizează un serviciu public astfel încât selectarea furnizorilor trebuie făcută obligatoriu prin procedura de achiziție publică prevăzută de lege. Cu toate acestea, în perioada 2008-2015, firmele controlate de Semenescu (administrator al unor societăți comerciale și reprezentant neoficial al unui grup de firme străin din care face parte și Apa Nova), Moisescu (un foarte influent liberal din sectorul 1) şi Berevoianu (fost consilier al lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei) au obținut contracte în mod preferențial și direct, fără derularea procedurilor legale. Cea mai mare parte a serviciilor prevăzute în contracte nu ar fi fost prestate.
Contractele au fost încheiate de Apa Nova Bucureşti cu firmele controlate direct de cei trei sau prin persoane interpuse, tocmai ca și contraprestație a influenței și intervențiilor făcute de aceștia, în interesul firmelor din Grupul Veolia, în speță Apa Nova Bucureşi, pe lângă instituțiile publice (în principal, la Primăria Generală, Consiliul General ale mun. București, Primăria și Consiliul Local ale Sectorului 1 București). „Căpușarea” activității Apa Nova Bucureşti cu diferite firme prin intermediul cărora s-au scurs sume extrem de importante de bani în mod nelegal, ar fi avut ca efect inclusiv creșterea prețului serviciilor de apă și canalizare plătit de locuitorii municipiului București, spun procurorii anticorupție.
Concret, în perioada 2008 – 2015, Bruno Roche, Laurent Lalague și Teodora Lavinia Săniuţă, în calitate de administratori ai Apa Nova Bucureşti și directori generali ai aceleiași societăți, au dat sume importante de bani, urmare unei înțelegeri prealabile, lui Semenescu, sub forma unor contracte încheiate cu societăți aparținând sau care sunt controlate de trioul Semenescu-Moisescu-Berevoianu, contracte al căror obiect nu a fost prestat în realitate. Banii au fost dați pentru ca Semenescu să intervină, personal sau prin intermediul altor persoane, la reprezentanții unor instituții publice din România, în beneficiul agenților economici ai Veolia. Majoritatea plăților aferente acestor contracte au fost autorizate de administratorii și directorii Apa Nova București fiind realizate, în parte, dintr-un cont bancar aflat la dispoziția exclusivă a decidenților.
În perioada anilor 2011 – 2013, Lalague, care are calitatea de suspect în acest dosar, a pretins directorului general al unei firme și a primit, de la acesta, în mai multe rânduri, sume de bani (cuprinse între 50.000 euro și 150.000 euro) în total minim 1.000.000 euro, pentru ca, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să dispună atribuirea de lucrări respectivei firme, de către Apa Nova București. Banii astfel pretinși erau remiși în numerar, prin intermediul lui Teodor Sterian, această din urmă persoană fiind indicată chiar de către Lalague. Sterian este finul lui Semenescu și administrator al unei alte societăți comerciale.
În cursul anului 2015 angajaților Apa Nova li s-a impus de către directorul general Teodora Săniuţă să sprijine activitatea ilegală desfășurată de Semenescu, în interesul firmelor din grupului francez. Probele administrate au relevat acțiuni de ascunderea unor documente în baza cărora au fost efectuate plăți nelegale. Astfel, directorul general Săniuță a solicitat directorului financiar să ascundă un contract în baza căruia Semenescu a primit suma de 4.000.000 lei, sprijinind astfel activitatea ilegală desfășurată de acesta.
La nivelul Apa Nova a fost instituit un serviciu de securitate format din foști lucrători ai serviciilor de informații care efectuează filaje și interceptări în interesul persoanelor care controlează agentul economic și care încearcă în acest mod să țină sub control divulgarea de către angajații companiei de date care să conducă la depistarea activităților nelegale derulate, susţin procurorii DNA.
Totodată, în același scop, în cursul anului 2010 a fost încheiat contractul cadru cu compania Sis Strategy, administrată de Sterian, finul lui Semenescu, urmat în perioada anilor 2010 – 2015 de contracte similare, având ca obiect efectuarea de filaje și interceptări ilegale, în interesul persoanelor care controlau Apa Nova București, contracte semnate de directorii Roche-Lalague- Săniuță. S-a indus în felul acesta în permanență o stare de teamă angajaților, scopul fiind ca aceștia să nu deconspire aspecte din activitatea ilicită a agentului economic.
În perioada anilor 2011 – 2015, Roche, Lalague şi Săniuță, în calitate de administratori ai Apa Nova București și directori generali ai aceleiași societăți, ultima dintre aceștia și în calitate de director general adjunct la Veolia România, cu complicitatea lui Semenescu, Moisescu și a Mariei Giovana Soare, director adjunct al Apa Nova Bucureşti, au participat la circuite comerciale și financiare fictive, ce au avut ca scop, înregistrarea în contabilitatea companiei a unor achiziții fictive, având ca obiect presupuse prestări de servicii și achiziții mărfuri, de la mai multe firme. Firmele respective au emis facturi false care să favorizeze Apa Nova București, utilizând ca mod de operare, reducerea artificială a profitului impozabil și a TVA-ului de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăți și utilizarea de societăți comerciale „tip fantomă”. După alimentarea conturilor, au avut loc
imediat retrageri de numerar, ridicări frecvente de numerar în valori mari cu explicația „achiziții mărfuri”, s-au constatat rulaje deosebit de mari în conturile persoanelor fizice implicate, fără ca acestea să justifice, prin veniturile declarate, valoarea acestor transferuri.
Aaaa, am uitat! Să nu credeți că UE a făcut vreo concesie Sloveniei! Doamne ferește! Amendamentul s-a materializat datorită unei inițiative cetățenești ce a întrunit numărul necesar de semnături. Nu mai rețin ce procent din populație trebuie să semneze pentru ca inițiativa cetățenească să poată fi inclusă în legislație. Parcă vreo 60.000 la o populație de 2.000.000 locuitori. Ar rezulta vreo 3%.