12 milioane de euro

DNA-ul francez caută spăgile date de Apa Nova în România

Sediul central al companiei Veolia, gigantul francez pentru apă și gestionarea deșeurilor și proprietar al Apa Nova, a fost percheziționat, ca parte a unei anchete transnaționale de suspiciuni de corupție care vizează filiala sa din România, potrivit cotidianului Le Parisien.. „O echipă de anchetatori francezi și români s-au deplasat la sediu pe 9 ianuarie”, a declarat purtător de cuvânt al Veolia, confirmând informațiile din publicația amintită. În septembrie 2015, Direcția Națională Anticorupție a lansat o investigație la Apa Nova București, o filială de distribuție a apei în capitala română, despre care suspectează că a plătit mai mult de 12 milioane de euro mită între 2008 și 2015 în schimbul unor decizii favorabile din partea autorităților locale. Cazul a fost prelungit în anul următor în Franța. Procuratura națională (PNF) a încredințat biroului anti-corupție al poliției judiciare (Oclciff) o investigație privind eventuala implicare a lui Veolia, urmând acuzațiile unui angajat al grupului. Vizita din 9 ianuarie în Aubervilliers (Seine-Saint-Denis) este „normală în cursul tradițional al investigației”, a susținut purtătorul de cuvânt al grupului francez. „Veolia a comunicat toate informațiile de care dispunea grupul, documente care au fost deja transmise autorităților”, a mai spus reprezentantul companiei. În România au fost urmărite nouă persoane, inclusiv doi francezi: fostul director al filialei locale, Bruno Roche, și succesorul său, Laurent Lalagüe.

Conform unui comunicat DNA, procurorii români au dispus în 2015 punerea în mişcare a acţiunii penale a companiei Apa Nova Bucureşti pentru săvârşirea mai multor infraţiuni, precum luare de mită, cumpărare de influență, favorizarea infractorului, violarea vieții private, evaziune fiscală, în formă continuată, spălare a banilor. DNA a extins acţiunea penală faţă de doi foşti directori ai companiei, cetăţei francezi, Bruno Roche, director în perioada octombrie 2008-septembrie 2013, şi a lui Laurent Lalague, director între eptembrie 2013 şi iunie 2015. Ei s-au adaugat trioului Traian Ovidiu Semenescu, Vlad Moisescu şi Costin Bervoianu, reţinuţi la un moment dat pentru diverse acţiuni ilegale.

Apa Nova București care face parte din grupul Veolia Franța este concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare a municipiului București pe o perioada de 25 ani, începând cu anul 2000. Printre acționarii societății se află și municipiul București, cu o pondere de 16,31%, din capitalul societății și are ca domeniu de activitate gestiunea serviciului public de alimentare cu apă și a serviciului de canalizare în Municipiul București. Apa Nova București este prima societate din România în acest domeniu care s-a constituit pe baza unui parteneriat public-privat. Compania furnizează un serviciu public astfel încât selectarea furnizorilor trebuie făcută obligatoriu prin procedura de achiziție publică prevăzută de lege. Cu toate acestea, în perioada 2008-2015, firmele controlate de Semenescu (administrator al unor societăți comerciale și reprezentant neoficial al unui grup de firme străin din care face parte și Apa Nova), Moisescu (un foarte influent liberal din sectorul 1) şi Berevoianu (fost consilier al lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei) au obținut contracte în mod preferențial și direct, fără derularea procedurilor legale. Cea mai mare parte a serviciilor prevăzute în contracte nu ar fi fost prestate.

Contractele au fost încheiate de Apa Nova Bucureşti cu firmele controlate direct de cei trei sau prin persoane interpuse, tocmai ca și contraprestație a influenței și intervențiilor făcute de aceștia, în interesul firmelor din Grupul Veolia, în speță Apa Nova Bucureşi, pe lângă instituțiile publice (în principal, la Primăria Generală, Consiliul General ale mun. București, Primăria și Consiliul Local ale Sectorului 1 București). „Căpușarea” activității Apa Nova Bucureşti cu diferite firme prin intermediul cărora s-au scurs sume extrem de importante de bani în mod nelegal, ar fi avut ca efect inclusiv creșterea prețului serviciilor de apă și canalizare plătit de locuitorii municipiului București, spun procurorii anticorupție.

Concret, în perioada 2008 – 2015, Bruno Roche, Laurent Lalague și Teodora Lavinia Săniuţă, în calitate de administratori ai Apa Nova Bucureşti și directori generali ai aceleiași societăți, au dat sume importante de bani, urmare unei înțelegeri prealabile, lui Semenescu, sub forma unor contracte încheiate cu societăți aparținând sau care sunt controlate de trioul Semenescu-Moisescu-Berevoianu, contracte al căror obiect nu a fost prestat în realitate. Banii au fost dați pentru ca Semenescu să intervină, personal sau prin intermediul altor persoane, la reprezentanții unor instituții publice din România, în beneficiul agenților economici ai Veolia. Majoritatea plăților aferente acestor contracte au fost autorizate de administratorii și directorii Apa Nova București fiind realizate, în parte, dintr-un cont bancar aflat la dispoziția exclusivă a decidenților.

În perioada anilor 2011 – 2013, Lalague, care are calitatea de suspect în acest dosar, a pretins directorului general al unei firme și a primit, de la acesta, în mai multe rânduri, sume de bani (cuprinse între 50.000 euro și 150.000 euro) în total minim 1.000.000 euro, pentru ca, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să dispună atribuirea de lucrări respectivei firme, de către Apa Nova București. Banii astfel pretinși erau remiși în numerar, prin intermediul lui Teodor Sterian, această din urmă persoană fiind indicată chiar de către Lalague. Sterian este finul lui Semenescu și administrator al unei alte societăți comerciale.

În cursul anului 2015 angajaților Apa Nova li s-a impus de către directorul general Teodora Săniuţă să sprijine activitatea ilegală desfășurată de Semenescu, în interesul firmelor din grupului francez. Probele administrate au relevat acțiuni de ascunderea unor documente în baza cărora au fost efectuate plăți nelegale. Astfel, directorul general Săniuță a solicitat directorului financiar să ascundă un contract în baza căruia Semenescu a primit suma de 4.000.000 lei, sprijinind astfel activitatea ilegală desfășurată de acesta.

La nivelul Apa Nova a fost instituit un serviciu de securitate format din foști lucrători ai serviciilor de informații care efectuează filaje și interceptări în interesul persoanelor care controlează agentul economic și care încearcă în acest mod să țină sub control divulgarea de către angajații companiei de date care să conducă la depistarea activităților nelegale derulate, susţin procurorii DNA.

Totodată, în același scop, în cursul anului 2010 a fost încheiat contractul cadru cu compania Sis Strategy, administrată de Sterian, finul lui Semenescu, urmat în perioada anilor 2010 – 2015 de contracte similare, având ca obiect efectuarea de filaje și interceptări ilegale, în interesul persoanelor care controlau Apa Nova București, contracte semnate de directorii Roche-Lalague- Săniuță. S-a indus în felul acesta în permanență o stare de teamă angajaților, scopul fiind ca aceștia să nu deconspire aspecte din activitatea ilicită a agentului economic.

În perioada anilor 2011 – 2015, Roche, Lalague şi Săniuță, în calitate de administratori ai Apa Nova București și directori generali ai aceleiași societăți, ultima dintre aceștia și în calitate de director general adjunct la Veolia România, cu complicitatea lui Semenescu, Moisescu și a Mariei Giovana Soare, director adjunct al Apa Nova Bucureşti, au participat la circuite comerciale și financiare fictive, ce au avut ca scop, înregistrarea în contabilitatea companiei a unor achiziții fictive, având ca obiect presupuse prestări de servicii și achiziții mărfuri, de la mai multe firme. Firmele respective au emis facturi false care să favorizeze Apa Nova București, utilizând ca mod de operare, reducerea artificială a profitului impozabil și a TVA-ului de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăți și utilizarea de societăți comerciale „tip fantomă”. După alimentarea conturilor, au avut loc
imediat retrageri de numerar, ridicări frecvente de numerar în valori mari cu explicația „achiziții mărfuri”, s-au constatat rulaje deosebit de mari în conturile persoanelor fizice implicate, fără ca acestea să justifice, prin veniturile declarate, valoarea acestor transferuri.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Cosmin Pam Matei 4530 Articole
Author

27 de Comentarii

  1. Ar trebui cautate spagile date de ApaNova inca de la momentul concesiunii, anul 2000 (pe vremea cand primar al Bucurestiului era taranistul Viorel Lis).

  2. Nu e adevarat …. Doar românii sunt corupți! Undeva e o greșeală! Săniuța (votca) e de vină!

    • La noi coruptii candideaza, sunt alesi in parlament, pot face legi, chiar ale justitiei… In toate statele exista corupti,dar in nici o tara civilizata condamnatii penal nu fac legi.

    • Mă șerbane, dă pe gugle „senator american condamnat” și vezi ce iese!

  3. Cu ceva timp în urmă am remarcat o furibundă campanie de presă de ridicare în slăvi a operatorului de apă și canal Apa Nova care deservește zone din București și Ploiești. Apa Nova București, este din 2000, pentru o durată de 25 ani, concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare din București, este o filială a mamutului francez Veolia, companie privată care administrează distribuții de apă pe tot globul. Ce minunată este Apa Nova! Ce casierie frumoasă și-a tras! Ce facilități digitale are în dotare! Ce sigură este clădirea în caz de seism! Ce repede prelevează ei probe de apă! Ce nivel minunat de ph, turbiditate și nitriți are apa la ei pe țeavă! … Ce mai, ne-a pus Dumnezeu mâna-n cap că samaritenii ăștia francezi au binevoit să vină să ne fericească. Toate bune și frumoase, numai că aceeași companie, de minunată ce este, a fost hușuită de proprii concetățeni parizieni și locuitori ai Berlinului. Oare de ce? Cu ce i-au supărat pe parizieni și berlinezi? Răspunsul este simplu și ușor de verificat. Cu tarifele. Noroc, pe ei nu pe noi, că și-au găsit teren de joacă pe la periferia Europei, într-o colonie în care populația este încă anesteziată de propaganda corporatiștilor.

  4. Căpușarea statului național de către privați nu este specifică țării noastre. Chiar și în mama capitalismului, americuța, lucrurile nu sunt diferite. Numeri pe degete companiile private care nu sunt abonate la bani publici. Poveștile cu concurența și productivitatea sunt valabile doar în manuale, la nivel teoretic, în practică sunt diluate substanțial. Să nu uităm de sutele de ani de experiență colonială pe care au acumulat-o colonialiștii. România nu este sub incidența unui experiment, cum cred unii, ci este parte a unui plan de colonizare șlefuit în cele mai mici amănunte. În același registru se încadrează utilitățile publice (apă, gunoi, electricitate, termoficare, transport public). Legislația adoptată de România este de tip colonial. Astfel, pe tot globul, municipalitățile se chinuie să scape de contractele de concesiune, la noi numite șmecherește contrate de delegare ca să nu bată la ochi, cu firme private, tendința fiind administrarea utilităților publice de către cei deserviți, deci de municipalitate pe principiul non-profitului. În legislația noastră ANRSC-ul nu acordă licență operatorilor de utilități publice dacă nu fac dovada că pot obține profit, exact pe dos de cum este tendința pe glob. De ce să facă profit? Nu există pe glob nici măcar un singur exemplu de contract de concesiune care să poată fi considerat un succes. Toate, fără excepție, s-au soldat cu creșteri substanțiale de tarife ducând la scăderea nivelului de trai al populației din zonele aflate sub incidența contractelor de parteneriat public privat sau de concesiune.

  5. Din categoria și cu bărzoiul ciufulit și cu banii luați!
    Mi-am adus aminte de un contract de parteneriat public privat (PPP) dintre o companie americană și Primăria din Buenos Aires pentru administrarea distribuției de apă.
    Din presă am aflat că la licitația din anul 2000 pentru concesionarea de către Primăria Capitalei a serviciului de apă și canalizare, câștigată de Veolia, a participat și o companie americană, Azurix Corp care a fost implicată într-un litigiu internațional cu statul argentinian, acuzând Primăria din Buenos Aires de încălcări grave ale contractului de concesiune a serviciului de apă. CIRDI, Tribunalul Arbitral Internațional de la Washington (dispute judiciare internaționale patronate de Banca Mondială) a obligat Argentina să plătească Azurix daune de 165 milioane dolari plus dobânzi.
    În doar 4 ani, din 1993 până în 1997, compania Azurix a scumpit apa cu 104%. În 1997 s-a constituit o asociație a consumatorilor care a refuzat să mai plătească facturile de apă. Doar cu această soluție extremă cetățenii din Buenos Aires au reușit să-i hușuie pe cei ce implementau un management performant în administrarea distribuției de apă.
    Doriți să trecem și noi prin asta?

  6. Apa Nova București, este din 2000, pentru o durată de 25 ani, concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare din București, este o filială a mamutului francez Veolia, companie privată care administrează distribuții de apă pe tot globul. Ce minunată este Apa Nova! Ce casierie frumoasă și-a tras! Ce facilități digitale are în dotare! Ce sigură este clădirea în caz de seism! Ce repede prelevează ei probe de apă! Ce nivel minunat de ph, turbiditate și nitriți are apa la ei pe țeavă! … Ce mai, ne-a pus Dumnezeu mâna-n cap că samaritenii ăștia francezi au binevoit să vină să ne fericească. Toate bune și frumoase, numai că aceeași companie, de minunată ce este, a fost hușuită de proprii concetățeni parizieni și locuitori ai Berlinului. Oare de ce? Cu ce i-au supărat pe parizieni și berlinezi? Răspunsul este simplu și ușor de verificat. Cu tarifele. Noroc, pe ei nu pe noi, că și-au găsit teren de joacă pe la periferia Europei, într-o colonie în care populația este încă anesteziată de propaganda corporatiștilor.

  7. Bilanțul PPP-urilor pe glob este negativ. De ce oare nu vrem să deschidem ochii și să evităm să facem greșelile pe care le-au făcut alții? De ce oare tot punem botul la vrăjeala cu managementul privat în domenii monopoliste, acolo unde și un retardat poate face profit?
    O simplă privire a hărții realizată de Transnational Institute în ceea ce privește naționalizarea distribuțiilor de apă (sună urât și ne aduce aminte de naționalizarea făcută cu japca de așa-zișii comuniști de pe la noi, dar în engleză sună mai bine: remunicipalisation) este mai mult decât lămuritoare însă simpla observare nu face nici cât o ceapă degerată dacă nu există și reacție din partea consumatorului, dacă populația nu se împotrivește cauzelor care generează scăderea nivelului de trai. Dar probabil, este prea devreme ca populația să se convingă de ipocrizia europenilor civilizați iar când or căsca ochii mari va fi prea târziu, cauzele care generează scăderea nivelului de trai se vor afla în zona ireversibilului. Să fie limpede, odată privatizate distribuțiile de apă, străinii nu le vor mai ceda de bună voie românilor.

  8. Bilanțul PPP-urilor pe glob este negativ. De ce oare nu vrem să deschidem ochii și să evităm să facem greșelile pe care le-au făcut alții? De ce oare tot punem botul la vrăjeala cu managementul privat în domenii monopoliste, acolo unde și un retardat poate face profit?
    O simplă privire a hărții realizată de Transnational Institute în ceea ce privește naționalizarea distribuțiilor de apă (sună urât și ne aduce aminte de naționalizarea făcută cu japca de așa-zișii comuniști de pe la noi, dar în engleză sună mai bine: remunicipalisation) este mai mult decât lămuritoare însă simpla observare nu face nici cât o ceapă degerată dacă nu există și reacție din partea consumatorului, dacă populația nu se împotrivește cauzelor care generează scăderea nivelului de trai. Dar probabil, este prea devreme ca populația să se convingă de ipocrizia europenilor civilizați iar când or căsca ochii mari va fi prea târziu, cauzele care generează scăderea nivelului de trai se vor afla în zona ireversibilului. Să fie limpede, odată privatizate distribuțiile de apă, străinii nu le vor mai ceda de bună voie românilor.

  9. Cuuuummmmm????? In Franta exista corupti? Naaaa nu se poate. Doar asa ne spunea d-na ambasadoare frantuzeasca…

  10. În cei 25 ani de concesiune (1985-2010) de către Veolia și Suez (28% – 14% fiecare) a distribuției de apă din <a href=" http://www.remunicipalisation.org/#case_Paris&quot; target="_blank" title="remunicipalisation.org"Paris tarifele au crescut cu mai mult de 265% în timp ce inflația a crescut cu doar 70,5% în aceeași perioadă.
            Vinovat pentru situația în care ne aflăm nu este persoana fizică Tescaru ci clasa politică (nu vă repeziți să înjurați pesedeul, tot spectrul politic a participat la această mârșăvie), cea care a legiferat în defavoarea cetățenilor români, legislație întâlnită doar în țările cu statut de colonie. Colonialistul nu se va opri niciodată în a mai pune ceva în cârca celui care duce fără să crâcnească!

  11. Tarifele practicate în țară de diverși operatori sunt deliberat mai mari decât tarifele practicate în București și Ploiești de către Compania de Ape SA București – Apa Nova – Veolia tocmai pentru a justifica încheierea de PPP cu multitudinea de ADI înființate prin țară (similar cu adaosurile comerciale pe care le practică un hypermarket până dispare concurența, după care își fac de cap). Evident, în cazul distribuției de apă lucrurile sunt mult mai simple pentru că nu există concurență, nu vor fi nicăieri zece operatori de apă, distribuția de apă este monopol, iar profit face și un oligofren. Întrebarea firească este, oare este bine să facă profit? Răspunsul este la fel de firesc, nu. Pentru că profiturile se obțin din buzunarul cetățeanului nu pentru un moft oarecare, să zicem internet wi-fi cu viteză metropolitană, ci pentru un drept fundamental, accesul la sursa vieții.
    Dacă decidenții din UE erau de bună credință și puneau în practică sloganele cum că fondurile nerambursabile sunt în beneficiul cetățenilor români, atunci impuneau și administrarea utilițăților de către societăți non-profit și nu de către societăți comerciale și atunci totul era minunat. Dar lucrurile stau exact pe dos, ipocrizia și perversitatea sunt maxime, iar decidenții UE vor să scoată profit maxim de pe urma nefericiților dependenți de apă din România, într-o contradicție totală cu ce se întâmplă prin țările lor de baștină unde controlul distribuțiilor de apă se află în mâinile populației. Halal solidaritate, halal Uniune Europeană!

  12. Cea mai grețoasă afirmație am citit-o recent și se referă la un raport al Băncii Mondiale legat de performanța parteneriatului public-privat dintre Apa Nova și Primăria București, care a calculat economii în valoare totală de aproximativ 349 milioane dolari la bugetul local, ca urmare a derulării acestui contract. În același timp, randamentul rețelelor de apă din București a crescut la 75,5%, de la sub 50% la preluarea concesiunii. Cum dracu’ să înghiți pe nemestecate aceste fabulații!?
    Pe de altă parte Veolia afirmă că și-a dublat profitul în primele 9 luni ale anului 2015, la 410 milioane euro, față de 203 milioane euro în perioada similară din 2014, în principal grație operațiunilor din afara Franței ale grupului, inclusiv din Europa Centrală și de Est și vin specialiștii lu’ pește prăjit de la Banca Mondială cu teza cum că o firmă privată care are ca principal obiectiv maximizarea profitului a făcut economii la bugetul capitalei. Să admitem și că ar avea dreptate, că au făcut economie la bugetul capitalei dar profiturile de unde vin? Nu cumva de la tarifele percepute consumatorilor! Asta au uitat să mai precizeze specialiștii de peste ocean.
    De ce nu fac specialiștii Băncii Mondiale și un raport berlinezilor și să le calculeze ce pierderi a înregistrat Primăria din Berlin de când i-au hușuit pe minunații ăștia de la Veolia – Apa Nova și administrarea distribuției de apă a revenit comunității? Pentru că berlinezii nu sunt bucureșteni și propaganda grețoasă nu mai prinde.
    În schimb, îi cred pe berlinezi când afirmă că au făcut economii substanțiale de când le-au urat francezilor tradiționalul „Veolia adieu!”.

  13. Un lucru este clar. Legislația în domeniul utilităților publice este de tip colonial, permițând privaților să facă profituri fabuloase pe spatele cetățenilor români. Procesul este ireversibil, legislația în domeniu nu mai poate fi schimbată. Se vehicula, cu ceva timp în urmă, că Orban nefrecventabilul intenționează să naționalizeze utilitățile publice. N-a reușit, dar în schimb a făcut un lucru pe care căpușele buxeleze au fost nevoite să-l accepte. A creat o companie națională, NKM Nemzeti Közművek Zrt., care are ca scop administrarea utilităților publice (deocamdată electicitatea, gazele naturale și termoficarea) care face concurență privaților. Cetățenii maghiari pot opta să plătească mai mult companiilor private sau să plătească prețul fără adaos comercial practicat de compania națională. Detalii pot fi obținute de la sursă, accesând saitul enksz.hu – aștept și de la Guvernul României aceeași abordare corectă pentru cetățenii români.

  14. Ia zi tu pui de dac, dece romanii n-au fost in stare sa-si administreze serviciile de apa si canalizare? Cand se pargea o conducta, dura zile in sir pana se hotarau s-o repare. Primariile nu dadeau suficienti bani pentru echipamente si utilaje, iar personalul era neinstruit si nemotivat financiar. Eu nu stiu de probleme are Apa-Nova in Franta, dar am putut constata promptitudinea la interventii si calitatea lucrarilor executate de aceasta companie. In toate orasele din Romania retelele de apa si canalizare sunt vechi si degradate, iar autoritatile locale nu sunt in stare sa le repare. Ia numai manca tu atata bors, ca o sa ti se aplece! Sau la tine, in secuime, va canalizati singuri?

    • N-ai decât să plătești apa menajeră ca și când ar fi apă minerală! Că de … este livrată de personal instruit și motivat financiar. Numeri pe degete orasele din România unde distribuția de apă este încă administrată de autoritățile locale, în proporție covârșitoare distribuția de apă este administrată de operatori privați iar acolo unde au fost accesate fonduri, chipurile, nerambursabile este obligatoriu un operator privat cu denumirea Compania de Apă/Ape S.A. Buzău, București, Târgoviște-Dâmbovița, Oltenia-Craiova, Olt-Slatina, Arad, Oradea, Someș-Cluj Napoca, Arieș-Turda, Brașov … și sunt doar cele cu titulatura „Compania de Apă” editat
      Este halucinant cum unuia ca tine i se pare firesc să vină un francez și să-i vândă apa ce ți-a lăsat-o ție Dumnezeu, din belșug. Înțelegeam dacă o aducea francezul din Franța. Dar chiar așa … Borș nu mai fac. Nu-mi mai permit. Mănânc doar uscat. Apă doar d-aia meteorică dar … ghinion și p-asta o plătesc francezului.

    • Ba pixelule cu ochi albastri, tu esti securist nationalist. Neamurile tale stiu numai sa fure, nu sa administreze servicii pentru cetateni. Ai umplut pagina cu comentarii idioate. Daca esti asa destept, iar francezii sunt atat de smecheri, propune tu o solutie. ” Mănânc doar uscat „. Ce mananci?

  15. @Pixelul albastru Ai dreptate, dar nu vad cum nationalizarea poate fi altceva decat „alta Marie cu aceeasi palarie”, deci pentru populatie cam acelasi lucru pentru ca nu e nimeni fraier sa nu exploateze un monopol al preturilor odata stabilit de altii si oricum, platesti mai putin la apa, platesti mai mult in alta parte. Se vrea doar o felie din tort. Cand UE a incercat sa impuna reglementari, unii s-a oripilat ca se pun bariere celor care vor sa intre pe piata (probabil niste subsidiare), acum si-au dat toti mana peste Europa si n-are cine sa-i opreasca. Nationalizarile de tip Brexit sau de tip Orban nu rezolva nimic la nivelul populatiei dar satisface niste politicieni declasati. Ar fi fost mai bine ca integrarea UE sa fi avut un caracter national/regional reglementat directionat pe un tel comun si nu de tip cruciada, adica inlocuirea unora cu altii veniti de altundeva ca astfel se evita coruptia. Uite ca nu s-a evitat, s-a „legalizat”.

    • intrucât DNA România nu a constat ca primite şpăgile în România să fie obligaţi să le dea.
      „nationalizarea” este o formă de jaf triplu: când o cumpără o cumpără ieftin, apoi o îndatorează şi apoi o vinde scump. nu se numeşte naţionalizare ci etatizare , că e pe bani şi este specificul de jaf în economia franceză( renault, etc….se combină cu miscările sindicale sau cetăţeneşti)

  16. felicitari ptr pixelu albastru.Pacat ca toata mass media romaneasca , de 2 lei dupa mine , nu face analize atat de profunde asupra unor subiecte intr adevar importante

    • Mass media este și ea privată și apără interese … private!

  17. Singura țară membră UE unde apa nu este considerată bun comercial este Slovenia. Companiile private nu mai au voie să comercializeze apă. Țară cu oameni cu scaun la cap. Au modificat Constituția și au introdus un amendament în acest sens. Amendamentul sună cam așa:
    „resursele de apă reprezintă un bun public gestionat de stat. Resursele de apă trebuie folosite în mod durabil, în primul rând pentru a furniza cetățenilor apă potabilă și gospodăriilor apa necesară și, prin urmare, nu sunt un bun comercial.”
    Fiți atenți ce presiune are pe țeavă primul ministru Miro Cerar:
    Apa din Slovenia este de foarte bună calitate și, datorită valorii sale, în viitor va deveni ținta țărilor străine și corporațiilor internaționale. Pe măsură ce apa va deveni o marfă din ce în ce mai valoroasă, presiunea pentru a o obține va crește și nu trebuie să ne dăm bătuți.
    Vor avea vreodată politicienii noștrii acest curaj?

  18. Aaaa, am uitat! Să nu credeți că UE a făcut vreo concesie Sloveniei! Doamne ferește! Amendamentul s-a materializat datorită unei inițiative cetățenești ce a întrunit numărul necesar de semnături. Nu mai rețin ce procent din populație trebuie să semneze pentru ca inițiativa cetățenească să poată fi inclusă în legislație. Parcă vreo 60.000 la o populație de 2.000.000 locuitori. Ar rezulta vreo 3%.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.