Colecţia noastră „Sfinţii Părinţi Ortodocşi. Martirii Străromâni. Cuvioșii cei vechi“, realizată de Constantin Barbu, din care s-au tipărit până în prezent primele 100 de volume, este unică în istoria României şi în istoria ortodoxiei române. Dobrogea noastră, vechea Sciţie Minor apare ca un concentrat miraculos al Europei, rememorând străvechile traversări indo-europene, scitice, greceşti, geto-dacice, romane, străromâne şi româneşti. Puţine locuri din Europa ne pot permite a mărturisi că au o asemenea istorie fascinantă.
Colecţia noastră începe cu mărturii scrise despre Sfântul Andrei, apostolul popoarelor de la Marea Neagră, mărturii aflate în arhivele Vaticanului, din secolele IX-XV, martiriul Sfântului Andrei fiind mărturisit de manuscrise greceşti şi latineşti. Tot despre Sfântul Apostol Andrei se publică pagini din manuscrise din Biblii din secolele III şi IV şi, de asemenea, din Liberpontificalis (anul 775).
Sfântul Ioan Cassian (360-435), vestit părinte al Bisericii creştine pentru secolele IV şi V, este născut în Dobrogea, în zona Casian. El a parcurs un teribil itinerariu spiritual însemnând Bethleem, Anatolia, Egipt, Constantinopol, Roma, Marsilia. Este vestit pentru Convorbirile cu părinţii şi Despre aşezămintele cenobiţilor, din care colecţia noastră publică cele mai importante manuscrise din arhivele Europei. Cel mai vechi este, desigur, Palimpsestul de la Torino pe care avem bucuria să-l prezentăm în facsimil inedit ca mărturie vie din secolul VI.
Despre Sfântul Ioan Cassian ştim că a cunoscut mai mulţi papi de la Roma între care Inocenţiu I şi Papa Leon care i-a fost prieten, aşa cum reiese din prefaţa cărţii sale De Incarnatione. Ceea ce este îmbucurător pentru noi, ca român,i este faptul că manuscrisele Sfântului Ioan Cassian se află în cele mai celebre biblioteci şi arhive ale Europei: Vatican, Madrid, München, Londra, Paris, Roma, Torino, Berlin, Florenţa, Milano, Leipzig, Graz, St. Gallen, Viena, Bruxelles etc.. Sfântului Ioan Cassian îi sunt dedicate mai multe volume cu manuscrise din anii 500 – 1300.
Din Sfântul Cassian se publică partea I şi partea a II-a dintr-un manuscris din secolul X, aflat la Paris, epistolele în greacă, aflate în British Library (manuscris din secolul XI), un manuscris vechi pentru De institutis coenobiorum (aflat la Paris), altul aflat în Saint Gallen (din secolul IX). Tot din Saint Gallen, se publică un manuscris din anul 801, De constitutione coenobiorum libri XII (celebrul Cod sang. 183). Tot la Paris se află şi frumosul manuscris (din secolul XI) NAL 2694 şi manuscrisul latin 12292, din anul 801.
În volumele viitoare ne vom mai bucura de manuscrise ale Sfântului Ioan Cassian aflate în Vatican, la Madrid, la München şi în alte biblioteci din Austria şi Germania unde se află zeci de manuscrise, multe dinainte de anul 1000.
În arhivele şi bibliotecile Europei, Rusiei şi SUA se află un tezaur nebănuit cu manuscrise ale Sfântului Dionysius Exiguus (470-545). Sfântul Dionisie Exiguul a studiat într-o mănăstire din Dobrogea, apoi la Academia Episcopală din Tomis, ajunge la Constantinopol, iar în anul 496 este chemat la Roma. A lucrat în cancelaria papală în timpul mai multor papi, el fiind recunoscut pentru erudiţia sa incredibilă, pentru ascuţimea minţii, pentru stăpânirea perfectă a limbii greceşti şi a limbii latine, dar mai ales pentru smerenia sa. El a tradus din greacă în latină Hotărârile Sinoadelor Ecumenice ținute în Răsărit, apoi opere din Sfântul Grigore de Nyssa (Despre crearea omului), Sfântul Chiril al Alexandriei (Epistola XVII contra lui Nestorie), Proclu al Constantinopolului (Tomosul către armenii). A alcătuit celebra colecţie de decrete Collectio decretorum pontificum romanorum şi vestita Collectio Dionysio-Hadriana care acum se află răspândită în mai multe biblioteci celebre ale Europei.
Sfântul Dionisie Exiguul a imaginat, folosind tabelele greceşti din Imperiul Bizantin, tabelele sale în latină gândite în anul 444. Tabelele au fost adoptate la Roma, Sfântul Dionisie Exiguul fiind primul gânditor medieval care pune în discuţie principiul numărului zero, ştiut fiind faptul că latinii spuneau „nulla“ fiindcă nu puseseră în joc cifra zero. Beda Venerabilul s-a folosit de Tabelele Paştilor imaginate de Sfântul Dionisie Exiguul şi aceste tabele se află în biblioteci din Londra şi din Vatican. Puţini ştiu că în India numărul zero a fost inventat după anul 600 şi a intrat, în Europa, prin cărturarii arabi din Spania. Sfântul Dionisie Exiguul a continuat tabelele chiriliene (cu punct terminal în anul 247) şi a adiţionat noul său tabel de 95 de ani, dându-i numele de Anni Domini Nostri Jesu Christi. Spre sfârşitul anilor 700, sub autoritatea lui Alcuin, calculul dionysian se va oficializa şi în Franţa. Eruditul papă Benedict al XVI-lea i-a dedicat lui Dionysius Exiguus o trilogie (2007-2012).
În cele 100 de volume din colecţia noastră, cele mai multe îi sunt dedicate Sfântului Dionysius Exiguus. Un volum atrage atenţia asupra epistolei 102 din Collectio Avellana (Vat. lat. 4961) în care se arată explicit participația Sfântului Dionysius Exiguus. Din Collectio Avellana se publică peste 20 de volume, aflate în Vatican şi nu numai, iar publicarea lor vede lumina tiparului pentru prima dată în istoria Europei.
În bibliotecile Londrei găsim un manuscris cu Epistola către Bonifatius, la Paris un manuscris din anul 850, în Vatican Canoanele Sinodului de la Niceea. La Reims există un superb manuscris de canoane şi epistole pontificale din anul 801 în care numele Sfântului Dionysius Exiguus este scris cu aur. Acest celebru codex a stat în mâna împăratului Carol cel Mare.
În colecţia noastră Sfinţii Părinţi se află şi celebrul manuscris latin 3838 din Collectio Canonum Dionysio-Hadriana aflat la Paris. Din Londra s-a selectat şi epistola computistică adresată lui Bonifatius şi Bonus, un manuscris foarte vechi şi foarte frumos. Din marea bibliotecă a Münchenului s-au publicat codexurile latine 6242,6244,6355,14008 etc..
Colecţia de decrete a prilejuit publicarea unui manuscris vechi din Vatican (Reg. lat. 407, sec. IX). Alt manuscris din Vatican, Vat. lat. 1319 (sec. XIII), a prilejuit găsirea epistolei către Chiril, neînregistrată de experţi.
Din codicele anterioare anului 1000, sunt prezente manuscrisele din Saint Gallen (secolul IX). O atenţie deosebită o acordă colecţia Sfinţilor Părinţi Ortodocşi călugărilor sciţi şi se publică astfel cele mai celebre manuscrise din Vatican. Între ele vedem pentru prima dată celebra epistolă a Papei Hormisdas, aflată în manuscrisul Vat. lat. 3787, intitulată Item suggestio germani et Iohannis episcoporum felices et Dioscori diaconorum et Blandi presbyteri.
Absolut surprinzătoare este descoperirea în manuscrisul din Vatican, Pal. Lat. 234 din anul 801, a lucrărilor lui Iohannes Maxentius, Scythae monachi collectoris Disputatio XII capitolorum.
Unul dintre călugării sciţi, celebru prin ascuţimea minţii în epoca sa, Leontius Byzantinus, este publicat cu manuscrisele sale din Vatican (Vat grec 2195, sec. X, Vat gr. 2220 sec. XIV). Și, de asemenea, manuscrisele lui Leontius Byzantinus de la Paris (grec 1335) şi de la Londra (Arundel MS 529, anul 1111).
O mare bucurie ne-au produs documentele şi manuscrisele care înviază viaţa Arhiepiscopiei şi Mitropoliei Tomisului de la anul 290 până spre 1100. Putem astfel admira vechiul manuscris al lui Eusebiu din Cesareea (Vat. grec 149) în care aminteşte de episcopul scit al Tomisului prezent la Sinodul de la Niceea.
Iată cel mai vechi papirus cu Crezul de la Niceea din anul 325, la care a participat şi episcopul Tomisului:
Cel mai vechi papirus al primului Sinod de la Niceea se află în Biblioteca din Oxford. Dintr-un manuscris al lui Sozomenos, aflat tot la Londra, aflăm vestitele şi frumoasele cuvinte despre marii episcopi ai Tomisului: Bretannion (368-369), Gerontius (381), Sfântul Theotimus (390-401). Pentru Anicet şi Vasile admirăm portretele aflate undeva într-o carte editată în America.
Volumul dedicat primului mitropolit al Tomisului, Paternus, este absolut o bijuterie. Se află aici, adunate cu greu, manuscrise din Vatican şi imagini cu celebrul disc de argint aurit al lui Paternus având imaginile discului înainte de restaurare şi după restaurare (executată de Farmakovskj) şi chiar imaginea înscrisului în greacă veche.
M-am bucurat să citesc în anexa volumului inventarul executat de Joachim Werner, unde se află fotografiile discului lui Paternus (cu care începe inventarul) cât şi fotografiile celorlalte trei obiecte care au aparţinut Arhiepiscopiei Tomisului acum aproape 1500 de ani, anume amfora: o cană şi un lighean. Se ştie despre acest celebru disc că era folosit pentru euharistie, are diametrul de 61 de centimetri şi o greutate de 6224 grame. Discul provine din timpul împăratului Anastasios aşa cum putem citi pe una dintre inscripţii textul +EX ANTIQUIS RENOVATUM EST PER PATERNUM REVERENTISS(IMUM) EPISC(OPUM) NOSTRUM AMEN +. Cana şi ligheanul sunt datate în timpul domniei lui Maurichios, iar discul cel mic din timpul lui Heraclios cel Bătrân, aproximativ anul 630. Primul studios al tezaurului, Leonid Matzulewitsch, a opinat că aceste patru obiecte provin din Biserica Episcopală din Tomis.
Sufleteşte, îndrăznesc să sper că voi putea face câte o copie fidelă din fiecare cele patru obiecte care au aparţinut, acum aproape un mileniu şi jumătate, străvechii noastre episcopii din Tomis, ca un omagiu primului mitropolit al cărui nume îl cunosc românii, anume: Paternus misericordia Dei episcopus provinciae Scythiae metropolitus.
Colecţia noastră cuprinde şi cele mai vechi și mai frumoase manuscrise ale Cosmographiei lui Aethicus Ister. Prima este Cosmographia, rezumată din greacă în latină de către Hieronimus şi ea se află în Biblioteca Universităţii din Leipzig.
Aici putem admira şi cel mai vechi rescript al celebrului alfabet al lui Aethicus.
În Breviarul lui Hieronymus apar numele Tomis (scris Tomos), apoi Callatis (scris Callacis) şi Histria (scris Historid).
În celebrul manuscris din Vatican, Reg. lat. 1260 (sec. VIII-IX), întâlnim după paginile Cosmographiei şi o seamă de nume foarte vechi unde apar cuvintele dacus şi pontica: Dacipartia id est gramen, Glandis pontica avatellana, Istricion id est signum, Pontica id est avatellana, Pice pontica. Am admirat şi vechiul manuscris din anul 800 aflat la St. Gallen, precum şi codexul din anul 1101 aflat la Londra, precum şi rarul manuscris din secolul XII aflat la Paris. Lucru rar şi demn de admirat este găsirea manuscriselor privitoare la martiriile lui Dassius, Caius şi Zoticus aflate în manuscrisele greceşti de la Paris. O descoperire extraordinară priveşte epistola De fide, vita et obitu Ulfilae, cum commentario Maximini, codex aflat la Paris în manuscrisul latin 8907 datat 401 -450.
Iată prima filă a celebrei epistole.
Un superb manuscris ne aduce sub ochi Te Deum laudamus, vestitul imn al lui Nicetas Remesianensis așezat în muzică în chip genial de Mozart și genial tradus de Luther. El se află chiar în Vatican într-un manusris din anul 850.
Surpriza eminentă o constituie publicarea papiruslui din anul 434, din De vigilis servorum Dei care se află în același volum cu Codexul 515 (Viena, anul 800) și cu manuscrisul din Vatican (Reg. lat 131, sec. IX-X).
Iată papirusul din anul 434.
Cele trei poezii ale lui Martinus Bracariensis, Carmina, ne sunt aduse sub ochi dintr-un manuscris parizian din secolul VIII.
Din Laurentius de Novae se recuperează toate cele patru lucrări cunoscute, aflate în Vatican și Paris.
Marele poet Ovidius, se știe, a trăit între anii 9-18 la Tomis, unde a și murit.
Sunt de grea tristețe versurile sale către regele scit Cotys I.
Și cum Ovidius ne vorbește de unicul Orpheus, poetul trac frate al regelui Rhesus, vedem în colecția noastră chiar papirusul cel mai vechi care s-a păstrat din Iliada lui Homer cu celebrele versuri despre Rhesus.
Nu lispesc din Colecție istorici precum Iordanes, Scylitzes, Kedrenos, Zosimos, Zonaras, împărăteasa Ana Comnena și împăratul Constantin Porphyrogenetul.
Cu totul spectaculos este celebrul papirus din vrmea regelui Decebal, papirus în care împăratul Traian era intitulat Dacicus.
Iată papirusul, împreună cu transcrierea textului grecesc, al lui Isidoros.
„ἔτου[ς ἐν]άτου Αὐτοκράτορος Καίσαρος Νέρουα
Τραιανοῦ Σεβαστοῦ Γερμανικοῦ Δακικοῦ εἴργ(ασται) ἐφ ἡ(μερῶν)(*)
πέντ[ε](*) [ὑπ(ὲρ)] χ̣ω(ματικῶν) ἔργ(ων) τοῦ αὐτ(οῦ) θ (ἔτους)
(hand 2) ἐν τῇ και(νῇ) ἑξαθ(ύρῳ)(*) Παῦ(νι)(*) ιη ἕω(ς) κβ
Καραν[ί]δος Πτόλλις Παμένο(υς)
το(ῦ) Τ[ι]θοείο(υς) (μητρὸς) Τανεφρέ(μμεως).
Ἰσίδωρος σεση(μείωμαι)“
Colecția noastră Sfinții părinți publică și câteva dintre cele mai vechi hărți ale Mării Negre și ale Dobrogei în care apar Tomisul, Delata Dunării, Vicina, Histria.
Această colecție ne îndreptățește să ne gândim că Dobrogea noastră este o Europă concentrată și am putea-o numi țară de sfinți, martiri și cărturari.
Dobrogea nu a fost românească,. Niciodată,.La fel cum Ștefan cel Mare, vezi că și dobrogenii sriau cu litere chirilice și vorbeau rusa.. De altfel Dobrogenii trăiau cel mai bine , când nu erau sub român..Ultima sută de ani e și pentru Dobrogea o perioadă nefastă, de distrugere și jaf.
ar fi bine sa te abtii, pentru ca istoria spatiului Carpato-Dunarean nu incepe cu niste sarmani alungati din Altai de foame si care au preluat pe rand obiceiuri si ADN din stepa rusa, de la sciti, apoi de pe Volga din lumea slavilor si tot asa din Panonia, va renegati de sute de ani ADN-ul, visand la gena mongola care s-a diluat pana la disparitie, asa cum greu se mai gaseste si printre turci. Daca nu-ti plac cele 4.000 de ani despre care vorbeste Arhiepiscopul Tomisului, atunci eu iti voi vorbi de cele 10.000 de ani in care in zona marii Negre de NV a avut loc mutatia genetica prin care a aparut culoarea albastra/verde/cenusie a irisului uman. De niste carturari occidentalui de tipul lui Papus care vorbeste de civilizatia de acum 10.000 de ani, de Rudolf Steiner care afirma :”cultul druizilor si civilizatia megalitica au pornit de la marea Neagra”, iar multi din nordici se considera urmasi de ai lui Zalmoxis si Deceneu. Daca toate acestea exista nimicuri atunci vorba unui parinte de la Putna din anii ’70:”daca noi nu putem vorbi vorbesc pietrele de la Cetatea Alba”, la care as adauga decoperirile internationale a omului de acum 40.000 de ani. Daca ai fi cu adevarat crestin ai sti ca nu viata materiala este esentiala ci doar comorile spiritului. Iar spiritualitatea romaneasca s-a transmis in cele patru zari prin purtatorii de lumina nu de fumuri si aducatori de moarte asa precum au fost stramosii celor ce au navalit in spatiul Carpato-Dunarean si pe care pacatul ii duce sau va duce la unul din cele mai mari procente de sui…Pentru ca sunt un idialist te iert si iti spun:”frate nu-ti mai ura originile romanesti, invata sa te mandresti cu sangele ivit in spatiul Carpato-Dunarean, caci este si al tau si a fost binecuvantat de Dumnezeu sa dainuie sub toate defintiile, de la get, la dac, la valah. blah, voloh pana la roman, toti poarta amprenta tarii de langa Eden numita in Biblie Havila…
@Marelui netrebnic, mincinos care se cred rus: Nu te-a rabdat fierea pina nu ai murdarit articolul cu mizeriile tale. Lingi degeaba ciubotele rusilor. Cum sa fi vorbit dobrogenii rusa pe timpul lui Stefan Cel Mare cind rusii ajung la Nistru abia la finele secolului 17-inceputul secolului 18? Daca scriau cu alfabet chirilic, care e problema? De ce limba maghiara se scrie cu alfabet latin si nu cu cel secuiesc, daca si acesta va fi fost intr-adevar secuiesc? Romania a dezvoltat Dobrogea, ceea ce Imperiul Otoman nu a facut-o. Intr-adevar, demografic, dupa secole de dominatie turceasca, in 1877-1878, romanii nu erau majoritari in Dobrogea. Majoritari erau turcii si tatarii. Totusi, cui trebuia sa fi fost atribuita Dobrogea, dupa infringerea Turciei? Rusia primise o lectie prin Razboiul Crimeiei dupa ce incercase sa-si intinda pecinginea spre sud. Naravul din fire nu are insa lecuire. Si-a adjudecat deci Bugeacul, adica Basarabia istorica (nume pur rusesc, n’asa?) si nu se dadea dusa din Romania. Bulgaria, abia nascinda, avea si ea ambitii de imperiu dar nici elementul bulgaresc nu era consistent. Mai mult, atribuirea Dobrogei catre Bulgaria ar fi inchis iesirea la mare pentru Romania si ar fi creat Bulgariei un litoral nejustificat. In consecinta, atribuirea Dobrogei catre Romania a fost un arbitraj corect, destinat sa creeze un echilbru de forte intr-o regiune fragila.
@marele urs. Dobrogea a fost a românilor dintotdeauna ! A fost stapanita mai intai de geti, neam trac, peste care au venit colonistii greci, apoi invadatorii romani, pana la Mircea cel Batran care stapanea pana la „Marea cea mare”, peste care au venit invadatorii turci !
Daca nu cunoaste-ti istoria, mai bine va abtineti la a mai debita minciuni !
Măi, marele urs, te rog,
(vezi ce frumos vorbesc),
aștept un scan cu cartea ta
de identitate, să-ți vedem
și noi cetățenia. Dar, am mari îndoieli că ai fi de pe
meleagurile astea, cu rele, cu bune. Pregatirea ta
„profesională” este de a fi
inamic declarat al românilor, așa încât, plimbă
ursul!
Pt Dan, Anonim si restul: Da, marele urs vorbeste tampenii, dar nici voi nu sunteti cu nimic mai breji si debitati baliverne anti-rusesti. Era suficient sa indicati ca ursul scrie balarii. Nu era nevoie sa incepeti sa faceti spume la gura ca vai Rusia e asa si pe dincolo. Obsesiile voastre cu Rusia sunt mai stupide decat inpetiile pe care le debiteaza ursul. El macar scrie in propozitii scurte, nu vomita paragrafe intregi despre cat de naspa sunt rusii.
romanismul ete o patologie, un tembelism acut inoculat. Nu se trateaza si nu are leac……este infinit, ca si prostia
@Ivan Turbinca: Prostii spui tu. Ce am scris eu, face parte din istoria tragica a tarii mele. Te invit deci sa iesi din vag. Asta daca esti altceva decit un chibit de echipa sateasca.
@genocid: perfect pseudonimul. Genocidul din mintea ta si neuronii nu se mai refac.
@Ivan Turbincă: am vaga impresie că citești postările pe sărite. Ești sigur că am pomenit eu ceva despre Rusia
sau ruși? Măi, Ivane, cred că tu debitezi prostii. Te invit să mai citești încă o dată postarea mea anterioară.
Și încă ceva, de această dată incearcă s-o lecturezi treaz.
De-am avea mai putini „sfinti” si … mai multi oameni/oameni, ce bine-ar fi !
Marele urs se scrie de fapt cu doi de s, deci marele urss…Dacă Anglia și Franța rămâneau în Crimeea cucerită, după ce le-au tras-o rușilor în Razboiul Crimeei, ar fi fost mai bine pentru umanitate și pentru salvarea Planetei de această ciumă roșie nepotolită.
Pt Paula: Rusii au construit cel mai mare pod din Europa care conecteaza Crimeea cu restul Rusiei, in doar doi ani. Cand o sa ai tu o tara care face astfel de lucruri, abia atunci sa comentezi. Pana atunci taci si continua sa speli WC-uri prin Paris.
Pt Anonim: Tu nu ai istorie, tu ai numai isterie anti-ruseasca. Afla ca si romanii au facut rau, mai ales in timpul legionarilor, cand s-au dus si au masacrat civili care nu aveau nicio vina. Deci ia-ti medicamentele odata ca incepi iar sa ai deliruri cu rusii.
În 1878, Dobrogea era o regiune multiculturală cu 280.000 locuitori ,din care 80.000 români. Acești români erau refugiați economici ( în Valahia și Moldova impozitele erau prea mari).
sf. andrei in viata lui n-a pus piciorul in scythia minor… apai, cum putea saracu sa crestineasca un bobor inca nenascut ??? 🙂
Pt Grizzly: Iti multumim pentru informatii. Sigur tu ai fost secretarul Sfantului Andrei si stii pe unde a fost si nu a fost.
@Ivan Turbinca: Esti un troll nerusinat cu multe pseudonime. Ieri erai Casper, azi Delphi 1977, chiar fara pseudonim cind ii injurai pe romanii din strainatate. Tie iti trebuie medicamente pentru ca tu delirezi daca pui pe acelasi cintar faptele legionarilor cu crimele bolsevismului si cele ale URSS, care au facut zeci de milioane de victime numai in timpul Marii Terori (nume rusesc!!) staliniste, fara a mai lua in calcul Katin, Ucraina, Basarabia, Crimeea, Caucazul. Cu podul lui Putin, las-o jos ca macane. Romania a construit de una singura Cernavoda I, Giurgeni-Vadul Oii, Cernavoda II plus inca multe altele.
@panda: cu siguranta n-a fost prin scyhtia minor, NU exista nicio dovada stiintifica in acest sens…, iar legendele mai noi bisericesti nu se pun… 🙂
ad absurdum, sa presupunem ca totusi a fost pe acolo: pe cine ar fi putut crestina? 🙂
Anonim a ramas in era comunismului; el urmareste lumea si sta sa faca inventarul nick-urilor pe care lumea le foloseste. El mai are mentalitate de securist.
Faptul ca bolsevicii si Stalin au comis crime de razboi nu schimba cu nimic faptul ca Romania a participat la holocaust si a masacrat civili nevinovati in Ucraina si Rusia. Cam 20 de milioane de civili sovieti au fost ucisi pe frontul de est.
Podul construit de rusi are autostrada si cale ferata; cand o sa ai tu asa ceva in comuna ta infecta din Caracal, abia atunci sa vorbesti. Vezi ca fratele tau, Mailat, se intoarce din diaspora de sarbatori. Bafta la petrecut.
@Ghelasse: Daca ‘legendele bisericesti’, adica scrierile religioase, despre alte subiecte sint acceptate ca sursa istorica, evident, cu rezerva de rigoare, de ce nu ar fi accepate si cele despre sfintul Andrei? Despre acesta, a scris cel putin un autor antic, Ipolit. De ce spui ca nu exista dovezi? Absurd este sa insinuezi ca Dobrogea atunci nu ar fi fost locuita.
@Mos Craciun: Nu-l insulta pe Mos Craciun furindu-i numele, nici chiar pe Ivan Turbinca, pentru ca acesta era un rus de treba. Tu nu esti nici macar rus ci doar mirlandez. Felicitari inginerilor care au proiectat podul peste strimtoarea Kerci, precum si tuturor celor care au pus in opera proiectul dar, vezi, alte tari mult mai modeste au construit poduri si mai lungi si nu suna din surle. Merita sa compari noua realizare a Rusiei, ca mare putere ce se pretinde, cu realizarile Chinei, Americii, chiar Europei. Nu ai avut iarba si ai bagat nasul in punga cu aurolac de zici ce zici despre romani in al doilea razboi mondial. De criminali ce erau romanii, rusii preferau sa se predea romanilor atunci cind aveau ocazia? 20 de milioane reprezinta cifra totala, pe front si in spate, a pierderilor sovietice. Ma rog, estimarea din literatura publicata la noi la inceputul anilor ’70. Nu-ti fac hatirul sa-ti dau estimari mai recente. Deranjeaza-te tu ca doar esti tinar. Este enorma in primul rind datorita lor insisi. Comandantii si-au trimis la moarte trupa ca pe o turma, valul de oaameni fiind singura lor tactica. Nu scuza nimeni crimele de razboi dar sa nu dam vina numai pe unii, ca asa e corect din punct de vedere politic, sau ‘cool’, ca tot te laudai tu ca esti umblat prin lume. Vezi cum iti cheltui solda de ruble transnistrene acum de sarbatori. Ia-ti ceva mai bun decit samahoanca de pufoaica si aurolac.
Tot pentru zisul ‘Mos craciun’: Matura intii pe la usa ta. Vezi ca nici Rusia nu sta prea bine in materie de autostrazi, reteaua sa fiind destul de fragmentata.