2.300 MW în capacități energetic pe bază de cărbune au fost închise până acum și încă 2.500 vor fi închise în următorii doi ani, făcând ca, la 31 decembrie 2026, 5.000 de MW în termocentrale pe cărbune să fi ieșit din Sistemul Energetic Național, care ar urma să mai rămână cu puțin peste 1.000 MW, ca rezervă de sistem până în 2032. Acestea sunt prevederile înscrise în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 – 2030, postat pe site-ul Ministerului Energiei, majoritatea aspectelor privind energia fiind incluse și în PNRR.
Iată paragraful:
„Dezafectarea centralelor pe cărbune va fi realizată conform următorului calendar:
• 1.695 MW au fost închise la 31.12.2021
• 330 MW au fost închise la 01.06.2023
• 330 MW au puse în stand-by la 01.06.2023
• 1.425 MW vor fi închise la 31.12.2025
• 1.140 MW vor fi închise / puse în stand-by la 31.12.2026″.
Pentru a suplini deficitul de producție, în Plan sunt descrise investiții peste investiții în parcuri eoliene și fotovoltaice, dezvoltarea tehnologiei hidrogenului „verde”. Dacă vorbim însă de capacități de livrare a energiei în bandă, care sunt esențiale pentru o securizare a SEN și existența unei industrii(industria are nevoie de producție bandă pentru a lucra, ea însăși, în bandă ), documentul guvernmental vorbește doar despre gaz. Mai precis, despre termocentralele pe gaz care ar urma să fie ridicate, astfel
„- 430 MW (Iernut) începând din 01.01.2024
– cel puțin 860 MW (Mintia) începând din 01.01.2026, cu posibilitatea
extinderii până la 1.700 MW
– 1.325 MW (Ișalnița & Turceni) începând din 01.07.2026″
Din cei 2.600 MW în noi capacități pe gaz anunțați, în realitate, cerți ar fi doar cei 430 MW de la Iernut. Aici, Duro Fuelgura, contractorul spaniol al Romgaz pentru construcția Iernut este cu 90% din lucrări gata, deci, de la anul, această termocentrală ar trebui să fie operațională. În schimb, Mintia (investitor irakian – n.r.), Ișalnița și Turceni, deși anunțate ca funcționale peste doi ani, nici măcar n-au început, ca proiect. Este greu de crezut, în aceste condiții, ca în doi ani pot fi ridicate de la 0 două termocentrale pe gaz de mari dimensiuni.
Cu noi capacității pe gaz incerte, dar cu închiderea cărbunelui certă, ar rezulta că economia României se va baza, în următorii ani, mai mult pe energia hidro, pe nucleară și pe regenerabile. În consecință, ce industrie mai rămâne trebui să se adapteze cumva, fie prin reducerea consumului specific, fie prin contractarea de energie cu producători deja consacrați ce produc bandă.
Nea espertu ăla cu timpul trecut, randamentul unei termocentrale electrice atinge 65% putere la turbină, nu omoară păsări și nu otrăvește pământul iar căldura reziduală poate fi folosită ori în locuințe pentru încălzire și ACM iarna sau ACM vara.Dacă ai lideri dăștepți și hoți, poți, în combinație cu pompe de căldură să construiești rezervoare termice pentru iarnă, mult mai ieftine decât ultratoxicele baterii cadmiu-cobalt- litiu, dar fizica-i mai dificilă pentru unii.În plus, mașinile pe gaz și petroale nu te lasă că electricele.Litiul nu e prea ușor de extras iar faptul că moartea și poluarea lovește Africa, nu se cheamă că s-a dus pe Marte.Eu am mai prins steamere, ba m-am și plimbat cu unul prin ’67.Ceașcă le-a pus la conservat în eventualitatea unui război când motorina n-o mai găsești la pompă dar idioții pe care-i aclami și-au frecat palmele, bucuroși că vând fier.Lasă euforiile și cască-ți ochii și mai important, nu vorbi fără să știi ce spui.