Luni, 19 octombrie, de la ora 18.00, la Cinema Studio din Bucureşti, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Zilelor Filmului German, va avea loc premiera filmului documentar Le beau danger, regizat de René Frölke, şi dedicat prozatorului şi eseistului român Norman Manea cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani.
Proiectat în 2014 la Berlinală, Le beau danger poate fi considerat o întâlnire inedită cu marele scriitor român prin intermediul creaţiei unuia dintre documentariştii cei mai cunoscuţi aparţinând noii generaţii de cineaşti germani.
Norman Manea, născut în 1936, în Bucovina, a fost deportat, împreună cu familia sa, într-un lagăr de concentrare. A supravieţuit captivităţii, a început să scrie şi a emigrat, în 1986, din România în Occident. Astăzi, scrie şi predă la New York. Aceste detalii biografice nu apar însă decât târziu în film, prioritară fiind activitatea sa literară. În imagini predomină panouri cu fragmente ample din operele lui Norman Manea, ritmul fiind caracterizat de intensele referinţe autobiografice. Observaţiile scriitorului ca persoană publică sunt adăugate în contextul apariţiilor la târguri de carte şi seminarii, precum şi filmări recente, în locuri importante din viaţa lui, cum ar fi un cimitir evreiesc din Ucraina.
Astfel, filmul capătă o textură multistratificată, compusă din cuvinte scrise şi rostite, filmări pe 16 mmşi în format digital, imagini alb-negru şi color, precum şi colaje de sunet. Accentul cade pe întrebarea: cum anume pot fi transmise, în film şi literatură, amintirile şi experienţele exilului şi înstrăinării. Le beau danger a găsit răspunsul în forma sa liberă, de eseu.
Norman Manea este unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College. De la debutul în 1966 şi pînă în 1986, când a plecat din ţară, a publicat 10 volume (5 romane, 3 volume de proză scurtă, 2 volume de eseuri). A fost distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste).
După 1986, Norman Manea a fost tradus în peste 20 de limbi, cărţile sale fiind elogios recenzate. Volumele publicate în SUA au figurat în selecţia celor mai importante apariţii editoriale din The New York Times. Scriitorului i s-au decernat în 1992 Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur („Nobelul american”). În 1993, Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei Literary Lion al bibliotecii. În 2002 i s-a decernat Premiul internaţional de literatură Nonino pentru Opera omnia, iar în 2006 Premiul Médicis Étranger pentru Întoarcerea huliganului.
Tot în 2006 afost distins cu Meritul Cultural în grad de Comandor de către preşedintele României, a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin şi în juriul internaţional al Premiului Nonino. În 2010, guvernul francez i-a acordat titlul şi medalia de Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres. În 2011, Norman Manea a primit prestigiosul premiu literar Nelly Sachs şi a fost invitat să devină membru de onoare al Royal Society of Literature.
La Editura Polirom, de acelaşi autor au mai apărut: Întoarcerea huliganului (ed. I, 2003; ed. a II-a, 2006, 2008, 2011), Plicuri şi portrete (ed. I, 2004; ed. a II-a, 2014), Fericirea obligatorie (ed. a II-a, 2005, 2011, 2015), Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2013), Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ed. a II-a, 2005; ed. a III-a, 2010), Plicul negru (ed. a V-a, 2007, 2010), Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici (2008), Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow (2008), Vorbind pietrei (2008), Atrium (ed. a II-a, 2008), Variante la un autoportret (2008), Vizuina (ed. I, 2009; ed. a II-a, 2010), Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian (2010), Cuvinte din exil (împreună cu Hannes Stein, 2011), Captivi (ed. a II-a, 2011), Cartea fiului (ed. a II-a, 2012), Zilele şi jocul (ed. a II-a, 2012), Laptele negru (ed. a II-a, 2014) şi Pe contur (ed. a II-a, 2014).
În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură. În 2013, Uniunea Scriitorilor l-a nominalizat pentru Premiul Nobel, iar în 2014, PEN-ul românesc a reiterat propunerea.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.