Doi giganți mondiali vin să vândă îngrășăminte în România

Compania rusească PhosAgro și cea marocană OPH vor deschide, în acest an, filiale în România, pentru a vinde îngrășăminte pe plan local, cele două fiind printre liderii mondiali în domeniu. Anunțurile au fost făcute în presa internațională, pentru care oficiali ai companiilor au și detaliat planurile. PhosAgro este cel mai mare jucător de profil din Rusia și are 10 filiale, la nivel internațional. Potrivit oficialilor, din acest an, li se vor alătura încă două , în România și Africa de Sud, după cum puteți citi aici  https://www.urdupoint.com/en/world/russian-fertilizer-giant-phosagro-plans-to-op-807111.html.

Planuri solide cu țara noastră au și marocanii. În parteneriat cu Al Dahra, saudiții care au cumpărat Insula Mare a Brăilei, OPH va deschide o filială în România, care ar urma să se ocupe cu importul îngrășămintelor produse în fabricile companiei din Nordul Africii și, totodată să oferte suportul de marketing pentru vânzări Morocco’s fertilizer producer OCP eyes Romanian market | The North Africa Post.

Atât rușii cât și marocanii sunt într-o campanie agresivă de extindere la nivel regional și global, caracterizată deschidere de filiale de comerț, parteneriate cu diferite țări pentru deschiderea de noi piețe, preluări de capacități și invesiții greenfield. Companiile beneficiază de avantajul competitiv de a avea resursa primară pentru producțía de fertilizatori la îndemână și la prețuri dintre cele mai avantajoase. Este de notorietate capacitatea Rusiei ca sursă de producție de gaz, cu Gazprom fiind cel mai mare producător mondial. Dar, poate, este mai puțin cunoscută capacitatea Marocului. Or, nord-africanii se numără, la rândul lor, printre puterile mondiale din domeniul gazului, deținând rezerve certe de peste 1.400 de miliarde de metri cubi și o producție anuală de 96 de miliarde de metri cubi, în creștere de la an la an (România produce circa 10 miliarde metri cubi).

Avem fabrici, n-avem producție

România consumă anual circa 3 milioane de tone de îngrășăminte, creșterea anuală a necesarului fiind constant, de 2-3%. Țara noastră este la jumătatea consumul de fertilizatori din țările UE, vecinii Bulgaria, Ungaria, Serbia fiind în cam aceeași situație, Ucraina stând cel mai prost, consumul fiind la o treime față de cel din UE. Așadar, necesar există, fermierii cumpără, așadar producătorii vor să vină direct către clienți. România avea 11 combinate de producere a îngrășămintelor chimice, înainte de Revoluție, dar acum mai sunt doar 8 în picioare, din care doar 3 produc. Combinatul din Năvodari are o capacitate relativ mică. Foarte mari sunt Azomureș și fabricile din grupul InterAgro, din care 5 sunt în conservare și produce doar cel din Slobozia. Cu deficit de producție, importurile sunt majore, INS evidențiind în statistici un deficit de circa 500 de milioane de euro între exporturile și importurile de îngrășăminte. Țările de proveniență de îngrășămintelor importate sunt Turcia, Ungaria, Egipt Azerbaidjan și Rusia. Mai sunt și altele, dar acestea sunt cele mai importante surse de proveniență a importurilor.

La sfârșitul anului trecut, imediat după OUG prin care s-au acordat ajutoare de stat de circa 330 de milioane de euro anual fabricilor energofage (în general, multinaționale), Patronatul Producătorilor de Îngrășăminte din România, Nitrofosfor, a cerut sprijin guvernamental pentru un ajutor de stat și în acest domeniu, afectat, la rândul lui, de creșterea prețurilor materiei prime – gazul.

‘Trebuie să va semnalăm că marii consumatori industriali de gaze naturale din industria prelucrătoare (industria producătoare de îngrășăminte chimice, alte industrii cu consum ridicat de gaze naturale) ar avea o stringentă nevoie de instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea costurilor de producție cu materia prima gazele naturale. Precizăm că cca. 75 % din totalul cheltuielilor de producție o reprezintă costul gazelor naturale. Credem că o asemenea schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori de gaze naturale din industria prelucrătoare este legată și de definirea noțiunii de consumator vulnerabil. Menționăm că reprezentăm o industrie care realizează produse cu valoarea adăugată mare, angajăm zeci de mii de oameni direct și indirect și în ciuda rolului important pe care-l jucăm în agricultură și economia noastră, nu suntem înțeleși și sprijiniți , astfel că pierdem din avantajul competitiv atât pe piață internă cât și pe cea externă. Patronatul nostru își exprimă întreagă disponibilitate în a concura la rezolvarea problemelor mai sus menționate”, au precizat, la acel moment, membrii Nitrofosfor.