Președintele american Donald Trump a autorizat CIA să desfășoare operațiuni secrete în Venezuela, iar, potrivit The New York Times, asta poate însemna că agenția poate desfășura operațiuni în Venezuela unilateral sau ca parte a unei activități militare americane mai ample. În plus, Trump a eliminat de pe lista partenerilor SUA in lupta contra drogurilor Columbia (cu un președinte de stânga) și Bolivia (unde, după două decenii de socialism cu Evo Morales și succesorul său Luis Arce, candidații calificați în turul al doilea al prezidențialelor, pe 19 octombrie, sunt pro-privatizare și curtează Washingtonul).
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, l-a numit duminică pe omologul său columbian, Gustavo Petro, „un lider al drogurilor” şi a declarat că Washingtonul va înceta subsidiile faţă de statul sud-american, notează Reuters. Petro este un şef al traficanţilor de droguri care încurajează insistent producţia masivă de droguri. Începând de astăzi, aceste plăţi, sau orice altă formă de plată, sau subsidii, nu vor mai fi efectuate”, a transmis Trump, printr-un mesaj publicat pe Truth Social.
Cât privește autorizarea operațiunilor CIA în Venezuela, Trump a declarat: „Am autorizat din două motive. În primul rând, ei [Venezuela] și-au golit închisorile în Statele Unite ale Americii. Și celălalt lucru sunt drogurile. Avem o mulțime de droguri care vin din Venezuela, iar o mulțime de droguri venezuelene vin pe mare, dar îi vom opri și pe uscat”, a spus Trump, la Casa Albă, pe 15 octombrie.
Declarațiile lui Trump au venit la câteva săptămâni după ce SUA au lansat o operațiune militară de amploare împotriva traficanților de droguri din care folosesc ruta Caraibelor. Pușcașii marini au ucis până acum circa 30 de traficanți, au scufundat mai multe ambarcațiuni și un minisubmarin. Ceea ce îngrijorează însă cel mai mult guvernele din regiune este desfășurarea de forțe – mii de pușcași marini, mai multe distrugătoare, un submarin american. Iar amenințările la adresa regimului chavist din Venezuela sunt interpretate ca un prim pas către o invazie americană.
Un alt semnal a fost strania retragere a șefului Comandamentului Sud al Armatei SUA, care coordonează operațiunile militare in zona Americii de Sud. Venezuela nu apare pe harta intervențiilor SUA în America Latină în secolul al XX-lea, pentru că interesele regimurilor de la Caracas au coincis în mare măsură cele ale hegemonului. Lucrurile s-au schimbat însă odată cu venirea la putere a lui Hugo Chavez, al cărui regim este continuat acum de Nicolas Maduro.
Analiștii latino-americani spun că ar fi naiv să credem că CIA va acționa în Venezuela abia după aceasta autorizare din partea lui Donald Trump – declarația președintelui SUA este menită să pună o presiune psihologica și mai mare asupra regimului Maduro și chiar să-l provoace pe omologul din Venezuela să recurgă primul la o acțiune militara, care apoi să justifice o potențială invazie.
”Istoria lungă și adesea sinistră a intervențiilor SUA în America Latină pare gata să scrie un nou capitol. După un secol al XX-lea de interferențe active, uneori evidente, cum ar fi invazia Panama în 1989, altele presupus ascunse, cum ar fi sponsorizarea loviturii de stat în Chile împotriva lui Salvador Allende, în 1973, administrația lui Donald Trump a autorizat operaţiunile secrete ale CIA în Venezuela. Dacă la asta se adaugă atacurile asupra presupușilor traficanți de droguri și ciudata retragere a șefului Comandamentului Sud, presiunea asupra lui Nicolás Maduro devine și mai directă”, scrie cotidianul spaniol de stânga El Pais.
”Multe dictaturi latino-americane au fost construite datorită sprijinului Statelor Unite, oferit atât autocraților, cât și instituțiilor de forță pe care s-au bazat: să ne amintim de sinistra Școală a Americilor, care a instruit peste 45.000 de ofițeri latino-americani în tactici de război murdar. Dar executantul direct al comploturilor pentru loviturile de stat, asasinate sau insurgență (cazul Contras din Nicaragua sandinistă, în anii 1980) a fost CIA, de unde și menționarea sa expresă atunci când Trump recunoaște operațiunile împotriva chavismului. Nu este doar o noutate, ci, și mai presus de toate, un avertisment.
Pe parcursul secolului XX, intervenţionismul Washingtonului în regiune s-a datorat intereselor strategice (Canalul Panama), economice (monopolul Companiei United Fruit din Guatemala) sau politice – lupta împotriva comunismului, în special în timpul Războiului Rece. În ultimele decenii, lupta împotriva drogurilor dusă de Drug Enforcement Aagency s-a suprapus acestor obiective”, scrie El Pais.
”Tocmai acesta este argumentul prezentat de Trump pentru a face presiuni asupra Venezuelei și a-l forța pe Maduro să plece, supunând regimul unei terori psihologice. Cele șase operațiuni extrajudiciare desfășurate în apele Caraibelor, începând cu 2 septembrie, trecut au dus la cel puțin 27 de morți. Magnatul republican a trecut la o a doua fază a ofensivei, sugerând începutul incursiunilor terestre. Diferența fundamentala față de acțiuni precedente ale SUA este ca, într-o lume caracterizată de un flux neîntrerupt al comunicării si interacțiuni publice pe social media, Casa Albă și Departamentul de Stat par să se joace anunțând următorul pas.
Această strategie a contribuit la apariția preocupărilor în mare parte din regiune. Campania militară din Caraibe este urmărită îndeaproape și cu îngrijorare în ambasadele de la Washington ale țărilor din America Latină care găzduiesc organizații implicate în traficul de droguri – de exemplu, Mexic sau Columbia. Toți speră că intervenţionismul lui Trump nu va continua dincolo de Venezuela. Numai Mexicul are șase bande criminale, incluse în februarie anul trecut de Departamentul de Stat pe lista “organizațiilor teroriste străine”: cartelurile Sinaloa, Jalisco Nueva Generación, Nord-Est și Nueva Familia Michoacana, precum și Cartelul Golfului și Cartelurile Unite.
“Există o teamă de cine ar putea fi următorul”, explică o sursă diplomatică latino-americană din Washington. “Și, de asemenea, o anumită încredere că țările care mențin o relație bună [cu Washington] vor fi cruțate. Deși cu acest guvern nu știi niciodată”. În cazul Columbiei și al Mexicului, Trump a folosit deja războiul împotriva drogurilor și migrației pentru a justifica un atac tarifar. Trump a avut ciocniri cu președintele columbian Gustavo Petro (ultima privind sprijinul său pentru Gaza în timpul Adunării Generale ONU), dar percepția la Bogota și Mexico City este că, pentru moment, Venezuela este ținta aleasă de Washington. Cel puțin pentru escaladarea retoricii de război”, scrie El Pais.
Era bine daca Donald abuza de informatiile autoritatilor mexicane columbiene si poate de ce nu si venezuelene. Una e cand vanezi impreuna alta cand poate ataci tinte civile care poate nu au vina…