Dosarele ANI, devorate în instanţă

Toate cauzele pe care Agenţia Naţională de Integritate le-a instrumentat până în prezent şi în care nu a fost pronunţată o decizie definitivă în instanţă au şanse mari să fie închise de instanţe şi trimise înapoi la agenţie, întru păstrare, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale de joi. Explicaţiile date vineri de preşedintele ANI, Cătălin Macovei, cum că deciziile Curţii se aplică numai pentru viitor, „ce s-a lucrat până în prezent nu va fi afectat de aceste prevederi”, demonstrează că fostul procuror Cătălin Alexandru Macovei nu cunoaşte practica Înaltei Curţi şi este contrazis de jurişti de renume.

La o zi de la decizia Curţii Constituţionale, care a declarat că prevederile Legii de înfiinţare şi funcţionare a ANI ce permiteau ca această instituţie să constate „averile nejustificate” sau „nejustificabile” şi că indivizii ale căror averi sunt considerate astfel erau trimişi fie în penal, fie în instanţele civile sunt în neconcordanţă cu Legea fundamentală, Macovei, preşedintele ANI, a ieşit la atac. Acesta a insinuat că numai doi membri ai Curţii Constituţionale nu sunt cercetaţi de către agenţia pe care o conduce.

Pe lângă insinuările de răzbunare pe care le-a făcut la adresa judecătorilor, Macovei a spus un lucru care arată că principiile de drept şi practica instanţei supreme sunt paralele cu modul său de a face anchetele la ANI. Astfel, Macovei a declarat că, „din fericire, o hotărâre a Curţii Constituţionale nu îşi produce efecte decât pentru viitor. Asta înseamnă că ce s-a lucrat până în prezent nu va fi afectat de aceste prevederi”. Pe de altă parte, secretarul general al instituţiei, Horia Georgescu, a admis că numai asupra dosarelor soluţionate definitiv nu va avea repercusiuni decizia Curţii Constituţionale.

Precedentul „Năstase”

În realitate, fostul procuror a omis să specifice că sintagma „se aplică numai pentru viitor” înseamnă că aplicarea deciziei Curţii se face pentru toate dosarele instrumentate de ANI şi în care nu există o soluţie definitivă. Nu numai că există un principiu al aplicării legii în timp, care stabileşte exact care este momentul în care o cauză ajunge să fie judecată pe un act normativ vechi sau nou, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat în acest sens.

În cauza Zambaccian, fostul premier Adrian Năstase a ridicat la Curtea Constituţională o excepţie conform căreia şi în cazul foştilor miniştri era nevoie de obţinerea unui aviz pentru începerea urmăririi penale, nu numai în cazul parlamentarilor. Curtea a admis excepţia, iar Năstase a invocat-o în dosarul Zambaccian, în judecare la acel moment. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi în complet de trei judecători, şi, ulterior, şi în complet de nouă judecători, s-a pronunţat în sensul admiterii excepţiei lui Năstase, retrimiterii cauzei sale la Parchet. În motivare, magistraţii instanţei supreme au conchis că deciziile Curţii Constituţionale sunt general valabile şi se aplică pentru viitor, adică şi la cauzele în curs de soluţionare, conform cu principiul aplicării legii în timp.

Opiniile specialiştilor

Profesorul Gheorghiţă Mateuţ a declarat pentru cotidianul.ro că „sintagma din Constituţie cum că deciziile se aplică numai pentru viitor asta înseamnă că se aplică pentru cauzele civile şi penale care nu sunt soluţionate definitiv. Decizia instanţei supreme este un precedent clar pentru acest caz şi acolo s-a pus aceeaşi problemă, în sensul că deciziile Curţii Constituţionale se aplică tuturor proceselor aflate în curs de soluţionare”.

Fostul procuror Alexandru Chichiu, în prezent avocat, ne-a declarat că „avocaţii din dosarele aflate în instanţă şi care au fost instrumentate de ANI vor depune cu siguranţă excepţii, în limitele motivării deciziei Curţii Constituţionale. Nu putem spune că de mâine dosarele nu vor mai exista, dar cu siguranţă vor fi afectate. ANI nu se desfiinţa, se va întări, decizia Curţii atrage numai atenţia legiuitorului şi celor din execuţie că au mai multe norme neconstituţionale pe care trebuie să le alinieze la Legea fundamentală”.

La rândul său, fostul procuror, acum avocat, Gabriela Ghiţă a precizat că „nu putem crea o instituţie care încalcă legea, nu putem repara o nedreptate sau o ilegalitate cu alta şi mai mare. Este evident că dosarele în curs de instrumentare vor fi afectate de decizia Curţii Constituţionale, mai ales că există şi precedentul Zambaccian, important de văzut este în ce măsură motivarea Curţii Constituţionale va afecta fondul dosarelor. Oricum, în 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, Parlamentul trebuie să pună de acord cu Constituţia dispoziţiile care au fost declarate neconstituţionale ”.