România rămâne în vârful clasamentului regional în ceea ce privește dezechilibrele fiscale. Potrivit estimărilor Erste, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 8% din PIB în 2025, după 9,3% anul trecut, în timp ce UniCredit indică chiar 8,5%. Prin comparație, Polonia estimează un deficit de 7%, iar Slovacia a introdus deja măsuri clare de consolidare.
Un deficit persistent peste pragul european de 3% înseamnă declanșarea procedurii de deficit excesiv și presiuni directe din partea Bruxelles-ului pentru ajustare.
Creșteri de taxe: soluție pe termen scurt, risc pe termen lung
De la 1 august, TVA a urcat la 21%, au crescut accizele și taxa pe bănci, iar de la 1 ianuarie intră în vigoare noi taxe pe dividende și pe proprietăți. Guvernul mizează pe o consolidare fiscală de 3,75% din PIB în 2026, față de 1,2% în acest an.
Problema este că, în lipsa unei creșteri economice solide, taxele suplimentare alimentează inflația și reduc consumul, erodând puterea de cumpărare.
Cheltuieli publice rigide
Autoritățile au anunțat menținerea nivelurilor actuale ale salariilor și pensiilor în 2026, dar presiunea politică pentru noi majorări este ridicată. Cheltuielile cu salariile bugetare și pensiile reprezintă peste 80% din veniturile fiscale, ceea ce limitează capacitatea statului de a reduce deficitul fără reforme structurale.
Datorie publică la record post-’89
Creșterea deficitului se traduce și în creșterea datoriei. Erste estimează că România va ajunge la 60% din PIB datorie publică în 2025, în timp ce UniCredit anticipează chiar 62% în 2025 și 66% în 2026 – cel mai mare nivel din istoria recentă.
Deși mai mică decât media UE (90%), problema este viteza cu care România acumulează datorii, ceea ce crește riscul unei crize de finanțare.
Scenariile posibile
- Optimist: veniturile fiscale cresc sustenabil, deficitul coboară la 5% până în 2027, iar România își păstrează accesul la finanțare ieftină.
- Pesimist: inflația rămâne ridicată, economia stagnează, deficitul trece de 8%, iar datoria urcă peste 70% din PIB. România ar putea repeta scenariul Greciei de acum un deceniu.
Prin urmare, creșterea taxelor este doar o soluție temporară. Fără o reformă profundă a cheltuielilor publice și o strategie de stimulare a economiei reale, România riscă să rămână blocată în „capcana deficitului” – cu taxe mari, datorie în creștere și o populație tot mai împovărată.
Grecii au rămas fără câteva insule, noi având mai multe in sule de astea prin posturi înalte , culminând cu Dealul Cotroceniului, ca să nu mai amintim de cea de la Bruxelles, va trebui să scăpăm urgent de ele/ei și după aia ne va fi bine ! 😎