În întreaga lume, vehiculele electrice chinezești împânzesc autostrăzile, smartphone-urile chinezești conectează milioane de oameni la internet, iar panourile solare chinezești alimentează casele din Buenos Aires până la Berlin.
A doua cea mai mare economie a lumii nu este doar în creștere – ea remodelează piețele globale, provocând Statele Unite într-o competiție cu miză mare pentru supremația tehnologică și economică. Ceea ce a început în 2018 ca un război tarifar sub Donald Trump s-a transformat într-o cruciadă bipartizană pentru a frâna ascensiunea Chinei. Republicanii și democrații, în ciuda prăpastiei lor ideologice, s-au unit în jurul obiectivului comun de a limita ambițiile Beijingului de a revendica primul loc în economia mondială și de a-și asigura controlul asupra tehnologiilor critice.
La prima vedere, strategia Washingtonului pare să funcționeze. Creșterea economică a Chinei a încetinit, giganții săi tehnologici se confruntă cu o lipsă acută de microcipuri avansate, iar aliații Americii par să sprijine eforturile sale de limitare a accesului chinezilor la tehnologie la vârf. Dar, dacă privim dincolo de teatrul politic de la Washington, observăm o realitate mult mai nuanțată.
Ascensiunea Chinei pe fondul limitării: Tehnologia ca un câmp de luptă
În ciuda sancțiunilor, a războaielor comerciale și a blocadei tehnologice, China continuă să acumuleze victorii în industrii-cheie. Potrivit Bloomberg Economics și Bloomberg Intelligence, China conduce în cinci din cele 13 domenii tehnologice esențiale și reduce decalajul în alte șapte domenii.
Argumente:
– Vehiculele electrice BYD depășesc vânzările Tesla, bateriile CATL alimentează vehiculele electrice din întreaga lume, iar panourile solare fabricate în China sunt de neegalat pe scena mondială. Aceste progrese au loc chiar și în timp ce SUA strânge șurubul. Între timp, producția industrială a Chinei a urcat la niveluri istorice, iar excedentul său comercial în materie de produse fabricate depășește acum pe cel al concurenților săi în raport cu PIB-ul mondial.
Washingtonul a obținut câștiguri semnificative pe termen scurt. Blocarea accesului Chinei la semiconductori avansați, esențiali pentru inteligența artificială, și impunerea unui control mai strict asupra lanțurilor de aprovizionare globale au încetinit marșul Beijingului. Cu toate acestea, experții avertizează cu privire la pagubele colaterale.
Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru Economie Internațională, avertizează că restricțiile care vizează China erodează, de asemenea, inovarea din SUA. „Nu limităm doar potențialul viitor al Chinei”, remarcă el. „De asemenea, ne înăbușim propria capacitate de a conduce”. Într-adevăr, strategia de reținere a Americii nu este doar economică. Limbajul securității naționale domină în prezent procesul de elaborare a politicilor, cu un ochi clar îndreptat către potențiale conflicte. Obiectivul mai larg pare să fie crearea unei arhitecturi globale în care Washingtonul – și nu Beijingul – dictează regulile jocului.
Strategia Beijingului
China, perfect conștientă de mizele geopolitice, navighează în acest peisaj cu un amestec de sfidare și pragmatism. În loc să se angajeze într-o confruntare directă, Beijingul își folosește puterea economică pentru a-și fortifica influența în Asia, Africa și America Latină. Investițiile pe scară largă în producția internă generează milioane de locuri de muncă și stimulează cererea internă. Între timp, exporturile chineze de vehicule electrice, panouri solare și baterii de mare capacitate remodelează lanțurile globale de aprovizionare. Shen Meng, director general la Chanson & Co. din Beijing, remarcă: „Eforturile de limitare ar putea aduce câștiguri pe termen scurt pentru Washington, dar Beijingul are o strategie pe termen lung pentru a ocoli aceste obstacole”.
Implicații globale: O nouă economie în devenire
Rivalitatea economică dintre SUA și China redesenează harta economică globală, creând două blocuri concurente. Consecințele sunt profunde:
– Încetinirea inovării: Restricțiile impuse de SUA blochează progresul în domenii transformative precum inteligența artificială, tehnologiile ecologice și microelectronica avansată;
– Efecte de propagare protecționiste: Națiunile din întreaga lume construiesc lanțuri de aprovizionare izolate, crescând costurile și sufocând eficiența globală;
– Fricțiuni geopolitice: În timp ce o confruntare militară directă rămâne improbabilă, conflictele economice accentuează tensiunile și riscă să provoace conflicte în regiuni strategice.
Conflict sau compromis?
Această rivalitate cu mize mari nu va dispărea prea curând. În următorul deceniu, Beijingul este pregătit să dubleze expansiunea economică și inovarea tehnologică, în timp ce Washingtonul își va strânge controlul asupra lanțurilor globale de aprovizionare și își va mobiliza aliații în jurul strategiei sale de reținere(containment – l.e.).
Dar, pe măsură ce lumea se clatină pe marginea unei noi ere a globalizării, miza nu ar putea fi mai mare.Dacă Washingtonul și Beijingul găsesc un teren comun, aceasta ar putea inaugura o eră de stabilitate reînnoită.În caz contrar, lumea riscă să se fragmenteze în două tabere economice beligerante, cu implicații profunde pentru prosperitatea globală.
Poate fi menținut echilibrul în acest peisaj tensionat? Această întrebare depinde de perspicacitatea politică a liderilor americani și chinezi și de dorința acestora de a acorda prioritate colaborării în fața confruntării.
Noul război rece tehnologic: mize mari și o ordine globală în schimbare
Duelul dintre Washington și Beijing nu se rezumă doar la cipuri și deficite comerciale.Este o bătălie pentru supremația în economia globală, unde tehnologia este rege, iar influența economică se traduce direct în influență geopolitică. Pe măsură ce praful se așterne după fiecare încăierare, un lucru este clar: rezultatul acestei curse va defini nu doar viitorul acestor două superputeri, ci și forma ordinii mondiale a secolului XXI.
Cursa tehnologică: politicile Washingtonului și ale Beijingului, încadrate de securitatea națională
Cursa pentru supremație tehnologică dintre Statele Unite și China nu se mai limitează la aspectele economice – este acum un câmp de luptă strategic în care preocupările legate de securitatea națională dictează politicile și prioritățile. De la Washington la Beijing, deciziile privind fabricarea semiconductorilor, inteligența artificială și energia curată sunt elaborate ca instrumente pentru a asigura nu doar dominația economică, ci și influența geopolitică.
Cartea de joc americană: Tehnologia ca strategie de reținere
Statele Unite și-au exprimat în mod explicit obiectivul de a păstra dominația tehnologică.Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, într-un discurs din 2022 care a definit politica, a identificat semiconductorii, energia verde și biotehnologia drept domenii în care Statele Unite trebuie să mențină un „avantaj maxim”. Sullivan a numit, de asemenea, controlul exporturilor un „nou activ strategic” conceput pentru a exercita presiuni economice asupra adversarilor și a le slăbi capacitățile militare.
Această strategie este cea mai vizibilă în acțiunile agresive ale administrației Biden împotriva sectorului semiconductorilor din China. Restricțiile la export au vizat tehnologii critice precum cipurile avansate și echipamentele de litografie. Aceste măsuri sunt completate de investiții interne masive, inclusiv subvenții pentru giganți tehnologici precum Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. (TSMC) și Samsung Electronics Co., care își extind operațiunile în SUA pentru a asigura producția internă de cipuri.
Jocul Chinei: inovarea tehnologică pentru securitatea națională
Abordarea Beijingului o reflectă pe cea a Washingtonului în ceea ce privește fuziunea dintre tehnologie și securitatea națională, însă obiectivele sale sunt diferite.În cadrul inițiativei „Fabricat în China 2025”, Partidul Comunist Chinez a acordat prioritate industriilor de înaltă tehnologie, precum vehiculele electrice, panourile solare, bateriile cu litiu și construcția de nave. În ciuda restricțiilor americane la export, China și-a păstrat poziția de lider în aceste domenii.
Independența energetică este o altă piatră de temelie a strategiei Beijingului. Prin intensificarea investițiilor în energie solară, eoliană și în alte surse de energie durabile, China urmărește să își reducă dependența de importurile de petrol și gaze, reducând astfel riscurile unor eventuale blocade conduse de SUA și aliații săi. Acest accent subliniază motivul pentru care Beijingul continuă să extindă capacitatea de producție, chiar și în condițiile unor presiuni externe tot mai mari.
Învățarea din experiența americană: Contextul social și politic
Liderii chinezi au studiat cu atenție repercusiunile socio-economice ale dezindustrializării în Statele Unite.Închiderea fabricilor și pierderea locurilor de muncă în industria prelucrătoare din SUA au creat un teren fertil pentru politica populistă, exemplificată prin ascensiunea lui Donald Trump.
Beijingul vede acest lucru ca pe un avertisment, consolidându-și angajamentul de a menține o bază solidă de producție pentru a proteja atât creșterea economică, cât și stabilitatea socială.
În același timp, Washingtonul interpretează strategia industrială a Chinei drept o provocare la adresa hegemoniei americane. Fostul și viitorul președinte Donald Trump, care are în vedere o potențială revenire la Casa Albă, a promis să relanseze războiul comercial cu China, propunând tarife de până la 60 % – o măsură care ar putea îngheța comerțul bilateral.
Implicații globale: Schimbarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea tensiunilor
Războaiele comerciale actuale și decuplarea tehnologică modifică în mod fundamental lanțurile de aprovizionare globale. În timp ce deficitul comercial al SUA cu China pare să se fi redus, o mare parte din schimburile comerciale a fost redirecționată prin Asia de Sud-Est. Paradoxal, acest lucru a consolidat influența Chinei în sectoare critice precum vehiculele electrice și panourile solare.
Pe măsură ce ambele națiuni continuă să își sporească capacitățile economice și militare, cursa tehnologică rămâne epicentrul acestei rivalități geopolitice.Miza este monumentală: câștigătorul nu numai că va modela viitorul inovației, dar va redefini și echilibrul global al puterii.
Puteți citi mai departe aici Technological duel of century: U.S. vs. China
In partida de carti intre SUA si China , China are cartile mai bune . SUA se pregateste sa scoata pistolul
In toate publicatiile de stiinta, majoritatea cercetatorilor sunt chinezi sau indieni, in ultimul deceniu tot mai rar vezi cate un cercetator american ratacit sau si mai putini europeni. Foarte multi cercetatori chinezi sau indieni lucreaza in universitatile sau institutele de cercetare americane, deci China are acces practic la toata stiinta omenirii. Daca oamenii de stiinta chinezi care lucreaza in SUA se repatriaza brusc, SUA se prabuseste din punct de vedere stiintific.
Preeminenta tehnologica întotdeauna a fost a Chinei. SUA au declanshat iar un razboi pe care sa-l piarda. Vesnica lor pomenire. Hoti ordinari. Toate marile lor „realizari” = prin furturi si escrocherii. „Luând ochii” prin imagini cinematografice. Hollywood, însa, a disparut, si el, între timp.
@Marele Urs: întrebi „ce a produs F16”? Cum ce a produs? Bani, mulți bani. Iar F35 (cel mai mare eșec al industriei aeronautice militare din SUA) va produce și mai mulți bani. Este tot ce îi interesează.
În rest, comentariile sunt corecte: China este deja de ceva vreme cea mai puternică economie a lumii. America se crede grozavă fiindcă câștigă mult din servicii comerciale și financiare, dar China din producție. Și are piață suficientă în BRICS plus acces la resurse energetice imense.
Blocarea lanțurilor comerciale de către SUA este un bluf, ar însemna sfârșitul definitiv al Americii. Sau război mondial declanșat de Licurici.
A fost război rece, barza aduce copii, statele sînt indendente nu în aceleași mîini, Moș Crăciun aduce daruri intrînd pe horn, nu este vorba de transfer de tehnologie în China.
Mai aveți?
Citeam cu ani in urma ca, China scoate anual din facultati mii de cadeti pentru cercetare numai in domenul aviatic si aeronautic . 10 000 erau cercetatorii care lucrau permanent in aceste domenii alesi dupa examinari RIGUROASE , nu mofturoase sau sphagoase ca-n vest ..
Nu-i înțeleg pe cei care raportează „puterea” unei economii la PIB… China este cea mai puternică economie din lume din 2014, iar astăzi este mai puternică chiar decât SUA și UE puse la un loc.
Zic doar atât: absolvenți studii STEM (științe, inginerie): China 3-4 milioane; SUA 5-800 mii (cam cât are Rusia).
În 2 ani după ce le-a fost blocat accesul la chip-uri performante, o firmă chinezească – H – a reușit să ajungă unde erau greii domeniului la nivelul lui 2022 și astăzi am înțeles că testează chip-uri cu tehnologii de 4 nm; în același timp o altă companie chinezească – X – se zvonește că ar testa chip-uri de 3 nm (cam ce are astăzi A din SUA); partea „îngrijorătoare” este că, dacă X s-ar folosi de o firmă din Taiwan, CN, ca să printeze chip-urile (care folosește mașinile olandeze – unice în lume), se pare că H folosește mașini de litografiere dezvoltate 100% de/în China.
Vom vedea ce rezultat vor avea „restricțiile” (ilegale, despre care vedem cum OMC nu zice nimic, însă va trebui să o facă, pentru că SUA a fost chemată să se explice), însă tare-mi pare că lucrurile au pornit deja pe un drum fără întoarcere, iar căderea vestului global va fi din ce în ce mai accelerată.
300 miloane nu poate castiga vreo competitie cu 1.500 de milioane. Curand pierd partida si cu India.
mai multișor și prin China și prin SUA, știe că Li🌈icii au pierdut partida:
În China, copiii și studenții stau în scoli și facultăți învățând pe rupte ȘTIINȚE EXACTE și dormind uneori cu capul pe masa laboratorului.
Iar in SUA, la mare preț sunt acum Diversitatea, Echitatea & Incluziunea, Critical Race Theory și alte baxine $oro$iZde PERNICIOASE , măR🤮g…
● guitZă- eduKKatZia e PERNICIOASĂ ●
Duel,??? O fi fost.. Acu categoric China are toate atuurile in mînă..America și-a dat arama pe față in ukraina și potențele in f35,. deci eșecuri dese..Apropoo, ce puii mei au produs f16 in ukraina, doar au bocit mult după ele, acu a ieșit rusul cu pliciul și nu mai auzi de ele ?? China domină clar și BRICS e de viitor,.Să nu le vezi,..”ghinion ” bre,.. tradițional.
Eu inteleg ca-copiii chinezi merg mai multi la scoala, ca-cei americani, decat !