E război în Polonia: judecătorii și UE contra guvernului

Apropierea alegerilor prezidențiale, stabilite pentru 10 mai, a transformat lupta pentru reformele justiției din Polonia în război cu toate armele pe masă.  La o zi după ce l-a primit pe președintele Franței la Varșovia (și a fost criticat voalat pentru reformele din justiție), președintele Andrzej Duda a promulgat o lege care le interzice judectătorilor polonezi să conteste numirile făcute de Consiliul Național al Magistraturii și deciziile nou înființatei Camere Disciplinare de pe lângă Curtea Supremă, cea care are dreptul de a-i penaliza pe judectători. Analiștii polonezi arată că președintele Duda nu avea de ales decât să promulge această lege, altfel riscând să piardă capital electoral înaintea alegerilor din mai, căci reforma justiției este una dintre marile teme ale campaniei.

Astfel s-a ajuns la apogeul unei dispute între ceea ce judecătorii și opoziția numesc ”regimul bolsevic de dreapta” și ceea ce guvernul conservator numește ”casta magistraților”, o organizație ”endogamă” care dorește impunitate totală, în ciuda faptului că a coblaborat cu fostul regium comunist.

Războiul dintre magistrați, UE și guvern

Desigur, în acest razboi din Polonia s-a implicta și UE, prin Comisia Europeana, Parlamentul European și Curtea Europeană de Justiție. În 2019, împotriva Poloniei au fost inițiate procedurile de suspendare a dreptului de vot în UE, conform Articolului 7 al Tratatului UE. Motivul ține de această reformă a justiției. Tot atunci, Articolul 7 a fost activat și împotriva Ungariei, de aceasta dată din cauza legilor care interzic sprijinirea imigranților de către ONG-uri și din cauza așa-ziselor ”legi anti-Soros”, care obligă ONG-urile la publicarea surselor de finanțare și interzic activitatea Universității Central Europene (creată de Soros) în Ungaria.

În cazul Poloniei, Curtea Europeană de Justiție a decis că este de competența Curtii Supreme de la Varșovia să decidă daca ultimele reforme ale justiției sunt legale. În decembrie 2019, Curtea Supremă (compusă din magistrați anti-regim, după ce o lege a pensionării inițiată de guvern a fost abandonată la presiunile UE) a decis că nominalizarile făcute de Consiliul Național al Magistraturii sunt ilegale și invalide, la fel și noua Cameră Disciplinară. Opozanții guvernului Lege si Justiție (partidul condus de Jarsolaw Kaczynski) susțin că o instanță speciala precum Camera Discipliară nu poate funcționa în Polonia decat sub legea marțială, conform Constituției.

După această decizie a Curții Supreme a venit replica guvernului, care a inițiat legea promulgata în această săptămână de președinte. Legea a fost respinsa în Senat (unde opoziția Platformei Liberale are o mică majoritate), însă camera decizională era Seimul, dominat de conservatorii eurosceptici. Săptămâna trecută, Curtea Suprema a declarat invalidă această lege, exact în mometul în care era votată în Seim.

Iar războiul nu s-a oprit aici. Președinta Seimului, din partea partidului de guvernare, a solicitat Tribunalului Constituțional (unde conservatorii au câștigat lupta pentru majoritate după venirea la putere, în 2015) să decidă asupra legalității deciziei de mai sus a Curții Supreme. Firește, instanța constituționala a decis în favoarea guvernului și a stabilit că noua Camera Disciplinară, spaima judecătorilor, își poate continua activitatea.

Curtea Europeana de Justiție a reacționat solicitând guvernului Poloniei ca, în termen de câteva săptămâni, să ofere argumentele care au stat la baza adoptării unei asemenea legi care, în opinia UE, subminează independența justiției. Eurodeputatul polonez Przemysław Czarnek consideră că instanța europeană nu are dreptul să ceară Poloniei sa anuleze legile justiției. ”Dacă ar lua o asemenea decizie, atuci ea ar fi nelegală și ar depăși jurisdicția CEJ. Ar trece dincolo de domeniul UE. Asta ar însemna o încălcare a statului de drept în cadrul UE. O asemenea solicitare nu ar avea putere legală. Spun asta ca avocat”.

Reforma justiției în Polonia

Acesta este doar un episod din bătălia pentru justiție din Polonia, începută în 2015. Iată cum s-a desfășurat.

1. În 2015, imediat după venirea la putere, conservatorii polonezi au anulat numirile la Tribunalul Constituțional făcute de fosta putere liberală în ultimele zile ale mandatului.

2. Funcția de ministru al Justiției a fost contopită cu cea de Procuror General, revenindu-se la modelul anterior guvernării liberale

3. În 2017, președinții tribunalelor au fost subordonați ministrului Justiției.
4. Judecătorii stagiari sunt numiți direct de ministrul Justiției, iar Consiliul Național al Magistraturii din Polonia nu poate decât ridica obiecții. (O lege importantă, pentru că guvernul dorește eliminarea judecătorilor în vârstă).
5. Ministrul Justiției a dobândit dreptul de a numi președinții instanțelor inferioare, fără a mai cere opinia judecătorilor. Vârsta de pensionare a fost redusă la 60 de ani pentru judecătoare și 65 de ani pentru judecători. Ministrul, care este și procuror general, are putere discreționară în prelungirea activității celor care au atins pragul pensionării.
6. Judecătorii nu-și vor mai putea numi membrii în Consiliul Național al Magistraturii. Această instituție va fi împărțită în două camere: una a politicienilor, plus președintele Curții Supreme din Polonia, iar cealaltă a judecătorilor (numiți însă de Parlament). Camera politicienilor are drept de veto la numirea judecătorilor, veto de care camera judecătorilor poate trece doar dacă e susținută de președintele Curții Supreme.
7. Proiectul de lege privind Curtea Supremă prevede că toți judecătorii acestei instanțe își vor încheia mandatul la intrarea în vigoare a legii, iar noii magistrați vor fi aleși de noul Consiliu Național al Magistraturii, de la punctul 4. În Polonia, Curtea Supremă este instanța care validează alegerile parlamentare și prezidențiale și are dreptul de a emite opinii cu privire la proiectele de lege.

”Eroii” luptei pentru justiție

Acest război pentru justiție are și eroii lui. Din partea guvernului se califică pentru acest statut ministrul Justiției, Zbigniew Ziobro. Din partea Magistraților îl avem pe judecătorul Paweł Juszczyszyn. Pentru că a contestat noile legi, acesta a fost judecat în Camera Disciplinară, a fost suspendat și i-a fost tăiat 40% din salariu. Judecătorul a considerat invalidă decizia și s-a prezentat la locul de muncă, ceea ce a stârnit un val de reacții în presa poloneză. Analiștii consideră că Juszczyszyn, judecător la o instanță inferioară dintr-un orășel polonez, a fost ”selectat” de Camera Disciplinară pentru a nu transforma în ”erou” al opoziției politice și ONG-urilor un judecător mult mai influent. De altfel, scrie presa poloneză, printre magistrații polonezi s-a iscat un soi de concurs pentru intrarea în colimatorul Camerei Disciplinare, pentru câștigarea notorietății.

Viceministrul Justiției a declarat: ”Haosul din sistemul de justiție trebuie să se încheie. Haosul este generat de poziții precum cea a lui Juszczyszyn, care se comportă ca un anarhist și nu vrea să se adapteze la regulile jocului”.

Avem sau nu dreptul a de reforma justiția din propria țară?

Într-un discurs rostit în luna ianuarie, președintele Andrzej Duda arăta că ”repararea sistemului de justiție este o sarcină dificilă și, văzând cum se comportă anumiți membri ai corpului magistraților, e necesar să arătăm care este rolul judecătorilor”. ”Le cer ca atunci când intră în sala de judecată să fie deasupra partidelor politice”. Președintele a arătat că, în special în micile orașe, cetățenii îi urmăresc pe judecători, cum traiesc, cum se comportă, cum respectă legea. În acest context, dacă un judecător nu respectă legea, el trebuie să suporte neaparat consecințele. ”Acesta ete marele neajuns in Polonia și de aceea există această percepție dezastruoasă despre justiție la nivelul societății. Ea trebuie schimbată și de aceea a fost creată Camera Disciplinară”.

”Înainte de orice, este bine să observăm ca se întâmplă un lucru foarte simplu. Este vorba dacă avem să nu dreptul de a reforma justiția din propria țară. Firește că avem dreptul să decidem în ce ne privește. Iar politicienii de la putere subliniază mereu asta și arată cum arată justiția în alte țări, de exemplu, în Germania sau în Cehia”, spune juralistul polonez Sławomir Jastrzębowski.

Cum se numesc judecătorii în Germania? Judecătorii de la cele mai importante cinci instanțe din Germania sunt aleși prin vot secret de un grup de 32 de persoane: 16 miniștri de Justiție ai landurilor și 16 membri din partea Bundestagului (nu este necesar să fie deputați). Deutsche Welle scrie că partidele dominante, CDU și SPD, au avut vreme de decenii partea leului în acest sistem de alegere. Până și Deutsche Welle scria, în 2018, că selecția celor 20.000 de judecători din Germania ”este la fel transparentă ca o gaura neagră”.