Ediţia din acest an a FNT, dedicată Cătălinei Buzoianu

Marea regizoare Cătălina Buzoianu a primit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Comandor din partea președintelui României, domnul Klaus Iohannis. Ceremonia a avut loc în cadru restrâns, în prezența familiei distinsei artiste.

Menționăm că în data de 31 august, Președintele României a semnat decretul de decorare în semn „de apreciere deosebită a prestigioasei cariere artistice în care, timp de peste 50 de ani, prin talent şi abnegaţie, a regizat spectacole marcante atât în ţară, cât şi în străinătate, pregătind cu exigenţă şi, în acelaşi timp, cu multă căldură umană generaţii de regizori„.

Această distincție a fost conferită la propunerea Festivalului Național de Teatru.  Ediția din acest an a festivalului îi este dedicată regizoarei Cătălina Buzoianu.

Evenimentul se desfăşoară pentru al patrulea an consecutiv sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.

Deschiderea oficială a celei de-a 28-a ediții a Festivalului Național de Teatru va avea loc vineri, 19 octombrie, de la ora 17.30, la sala Imagine a Hanului Gabroveni din centrul Capitalei.

Cătălina Buzoianu, unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru din România, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti (1965-1970), la clasa de regie a profesorului Ion Olteanu. A participat, în paralel, la atelierele de creaţie ale profesorilor Radu Penciulescu şi David Esrig.

După absolvirea institutului a fost repartizată la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, unde a pus în scenă spectacolele „Pescăruşul” de A.P. Cehov (1970), „Bolnavul închipuit” de Moliere (1970), „Poveste de iarnă” de William Shakespeare (1973).

A fost prim-regizor permanent la Teatrul Mic din Bucureşti (1979-1985). Dintre spectacolele regizate aici amintim: „Efectul razelor gamma asupra anemonelor” de Paul Zindel (1978), „Să-i îmbrăcăm pe cei goi” de Luigi Pirandello (1979), „Maestrul şi Margareta” după Mihail Bulgakov (1980), „Nişte ţărani” de Dinu Săraru (1981), „Trovarsi” de Luigi Pirandello (1992), „Pescăruşul” de A.P. Cehov (1993), „Sonata fantomelor” de August Strindberg (1999), „Spirit” de Margaret Edson (2001), „Lolita” de Vladimir Nabokov (2002), „Cum gândeşte Amy” de David Hare (2005), „Furtuna” de William Shakespeare (2009).
Apoi a fost regizor permanent la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” din Bucureşti (1985-2006), unde a regizat, printre altele: „Interviu” de Ecaterina Oproiu (1975); „O dimineaţă pierdută” de Gabriela Adameşteanu (adaptare proprie, 1986), „Uriaşii munţilor” de Luigi Pirandello (1988), „Merlin” de Tancred Dorst (1991), „Patul lui Procust” după Camil Petrescu (1995) și multe alte spectacole de succes.

În paralel cu activitatea regizorală, începând cu anul 1975, Cătălina Buzoianu a fost profesoară la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti, timp de peste 30 de ani. A fost decan al Facultăţii de Teatru (UNATC) după 1990. După pensionare, a predat la masterat cursurile de Antropologie şi de Forme alternative de teatru. Printre foştii studenţi se numără Mihai Măniuţiu, Alexandru Dabija, Cristian Hadji Culea, Felix Alexa, Laurenţiu Damian, Cristian Juncu, Sorin Militaru, Theodora Herghelegiu, Mona Chirilă.
Cătălina Buzoianu a pus în scenă sute de spectacole pentru aproape toate teatrele bucureştene şi a colaborat cu multe teatre din ţară şi din străinătate. A realizat scenarii pentru teatru după romane ale unor autori consacraţi şi a montat şi spectacole de operă, precum: ”Oedip” de George Enescu (Lucerna, Elveţia, 1981; apoi, în 1991, la Opera Naţională Română din Bucureşti), ”Lumea pe lună” de Haydn-Goldoni (Ateneul Român, 1986), ”Ioana pe rug” de Arthur Honneger (Ateneul Român, 1986), ”Caragiale şi noi” (Opera Naţională Română, 1996).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.