La două zile după câștigarea alegerilor prezidențiale, Donald Trump a avut prima convorbire telefonică cu președintele Vladimir Putin, scrie The Washington Post, citând surse care arată că discuția s-a axat pe ”încheierea războiului din Ucraina” și pe ”obiectivul păcii pe continentul european”. Trump i-ar fi cerut președintelui rus să ”nu escaladeze” în Ucraina si a avertizat că SUA au forțe în Europa.
The Washington Post a precizat că aceasta convorbire nu a avut loc cu sprijinul Departamentului de Stat și al interpreților guvernului SUA, deoarece Trump nu are încredere în funcționarii de carieră din guvern, în urma scurgerilor de informații din primul sau mandat la Casa Albă.
Fals, spune purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care susține că această discuție nu a avut loc. ”Este cel mai izbitor exemplu despre calitatea informațiilor publicate de niște publicații ce vor să fie respectate. Este total neadevărat. Este ficțiune, informație falsa”, a spus Dmitri Peskov.
Informația publicată de The Washington Post și reacția Kremlinului arată că a început relația dintre Moscova și viitoarea administrație Trump. Primul efect va fi escaladarea războiului – atât pe teritoriul Ucrainei, cât și în regiunea Kursk, unde se mai află trupe ucrainene. Președintele Zelenski știe că teritoriul ocupat in Kusrk este singurul atu în negocierile cu Rusia, în vreme ce Kremlinul simte că timpul nu mai este neapărat de partea sa și că este esențial să ocupe cât mai mult teritoriu ucrainean până la momentul negocierilor.
Cu o zi înaintea presupusei convorbiri Trump-Putin, pe 6 noiembrie, The Wall Street Journal a prezentat unul dintre planurile viitoarei administrații Trump pentru încheierea războiului din Ucraina: înghețarea pe termen nedefinit a conflictului, cu sprijinul unei misiuni de menținere a păcii. Potențialul acord ar implica și renunțarea din partea Ucrainei la planul aderării la NATO pentru cel puțin 20 de ani.
Nu este limpede care va fi componența misiunii de menținere a păcii, însă membri ai echipei lui Donald Trump au precizat că nu va fi vorba despre militari americani. ”Putem avea misiuni de instrucție, însă militarii cu arme de foc for fi europeni”, a spus unul dintre membrii echipei președintelui ales al SUA. ”Nu vom trimite femei și bărbați americani pentru a menține pacea în Ucraina. Nu vom plăti pentru asta. Să facă asta polonezii, germanii și francezii”.
Din declarațiile lui Keith Kellogg și Fred Fleitz, care au făcut parte din fosta administrație Trump, The Wall Stret Journal deduce că viitoarea administrație ar putea recurge la strategia ”escaladării pentru a dezescalada” în relația cu Rusia: dacă Moscova nu acceptă a încetare a focului pe actualele linii ale frontului, administrația Trump va oferi Ucrainei toate armele pe care regimul Zelenski le va solicita pentru a rezista în fața Rusiei. Unii dintre posibilii înalți oficiali ai viitoarei administrații au o poziție fermă și în fața aliaților de la Kiev. Richard Grennell, posibil secretar de Stat, este pentru o reglementarea rapidă a conflictului, ceea ce presupune concesii teritoriale din partea Ucrainei. Sursele citate de presa americana arata ca președintele Zelenski nu va fi susținut de viitoarea administrație Trump dacă va solicita retragerea Rusiei din Crimeea, spre exemplu. Pe de altă parte, controlul teritoriilor neocupate de Rusia care fac parte din cele patru regiuni ucrainene anexate oficial (Donețk, Lugans, Herson și Zaporojie) vor fi o chestiune de dispută.
După presupusa primă convorbire telefonică Trump-Putin au lipsit reactiile din Rusia. Dmitri Medvedev a ținut să precizeze doar că obiectivele Rusiei rămân aceleași: demilitarizarea Ucrainei, denazificarea, neutralitatea Ucrainei.
Anatol Lieven, director la think tankul Responsible Statecraft, arată că regimul de la Moscova nu are încredere în Donald Trump, care a fost primul președinte SUA care a înarmat Ucraina cu arme letale si a permis serviciilor secrete americane să-și consolideze prezența în Ucraina, lucru care a împiedicat o victorie rapidă a Rusiei la începutul anului 2022. Ministerul rus de Externe a declarat că „nu își face iluzii” în legătură cu Donald Trump, precizând că elitele conducătoare din SUA aderă la o politică anti-rusă, indiferent de partidul care se află la putere. Când vine vorba despre negocieri, Moscova a învățat din lecția negocierilor dintre Trump și liderul nord coreean Kim Jong-un, în primul mandat, în care președintele SUA a arătat inițial o mare deschidere, dar fără a înțelege raționamentele celor de la Phenian, pentru ca apoi să adopte o poziție foarte dura și, în cele din urmă, să ducă relațiile bilaterale într-o zonă și mai periculoasă. La Moscova, scrie Lieven, există teama că Departamentul de Stat ar putea stabili în mod deliberat niște condiții minime pentru pace care să fie inacceptabile pentru Rusia, pentru ca apoi administrația Trump să aibă argumente pentru a sprijini și mai mult Ucraina la nivel militar. Apoi, președintele Trump ar putea fi foarte reticent în ce privește demilitarizarea Ucrainei, nedorind să repete scenariul retragerii din Afganistan, de data aceasta cu el însuși în poziția ”idiotului util” al adversarilor SUA.
Și nu doar aceste analogii sunt cele care pun Rusia în garda. Congresmenul republican Mike Waltz este dat de presa americană ca favorit pentru a devenit consilier de Securitate al președintelui Trump. În luna septembrie, Waltz a spus următoarele, la National Public Radio: ”Trump își dorește încheierea războiului, nu perpetuarea lui, și pune la cale o strategie de aduce ambele părți la masa negocierilor. În primul rând, trebuie să impunem sancțiuni energetice Rusiei. Rusia este o benzinărie cu rachete nucleare. Putin vinde mai mult petrol și gaz acum decât înainte de război. Dacă sancțiunile sunt cuplate cu mari exporturi americane de petrol și gaze naturale lichefiate, economia și mașina de război rusa vor rămâne repede fără finanțare. Deci, cred că îl vom aduce pe Putin la masă. Avem pârghiile necesare. Putem ridica și restricțiile privind livrarea de arme cu rază lungă pentru Ucraina”, a spus Waltz. Potențialul consilier de Securitate al lui Trump l-a citat pe John McCain, cel care a brevetat ideea Rusiei ca ”benzinărie înarmată nuclear”.
Pe de altă parte, același Mike Waltz a declarat că ”avem multe pârghii de presiune și asupra lui Zelenski, pentru a-l aduce la masa negocierilor”. Despre ce pârghii este vorba a arătat mai detaliat Brian Lanza, unul dintre consilierii lui Donald Trump, într-un interviu pentru BBC. ”În primul rând, Kievul va fi întrebat cum vede viitorul. Dacă Zelenski va spune că vede o ”Crimee ucraineană” în viitor, înseamnă că nu vrea să privească lucrurile in mod serios și nu va exista un dialog cu el. «Crimeea este subiect închis, iar Zelenski trebuie să accepte asta», a spus Lanza. Dacă nu face asta, americanii pleacă din Ucraina și Kievul nu trebuie să se aștepta ca soldații americani să moară pentru fanteziile lui Zelenski”.
Declarațiile de mai sus au alimentat mai multe scenarii publicate în presa rusă privind îndepărtarea de la putere a președintelui Zelenski, în cazul in care acesta devine recalcitrant și se opune planurilor administrației Trump pentru încheierea razboiului. Una dintre vulnerabilitățile lui Zelenski este faptul că mandatul său democratic s-a încheiat, la fel și cel al Radei Supreme de la Kiev, iar senatorul republican Lindsey Garham a atras atenția, în primăvara acestui an, că în Ucraina ar trebui să aibă loc alegeri, în ciuda stării de război. Nu poate fi exclusă apariția unui partid ucrainean pro-occidental, pro-american, cu candidați stabiliți în acord cu noul Departament de Stat de la Washington, partid care să câștige alegerile în fața unui Zelenski erodat de anii de război și de decretele de mobilizare a tinerilor ucraineni. Generalul Valerii Zalujnii poate fi un candidat.
Echipa viitorului președinte american începe să ofere presei câteva elemente ale unui posibil plan pentru Ucraina, pentru a testa reacția Moscovei, a Kievului și a Europei, cea care va trebui să contribuie cu trupe și fonduri la o posibilă misiune de menținere a păcii în Ucraina. Aceste planuri al echipei Trump poate duce la o intensificare a războiului din Ucraina, deoarece, daca dorește încheierea conflictului, Moscova nu mai are timpul de partea sa: poate rămâne cu acele teritorii pe care le va ocupa până la începerea negocierilor, după instalarea viitoarei administrații SUA. Obiectivul minimal al Moscovei este eliminarea trupelor ucrainene care au mai rămas în regiunea rusa Kursk.
Actuala administrație Biden a reacționat deja și a permis, pentru prima data, ca contractorii armatei SUA să repare și să asigure mentenanța armelor americane chiar pe teritoriul Ucrainei (CNN relatează că, până acum, reparațiile se făceau în România și Polonia). Asta anunță intensificarea luptelor. A reacționat și administrația Zelenski, care a început să trimită cele mai experimentate trupe în regiunea Kursk, nu pe frontul din Ucraina, un semn că regimul de la Kiev mizează mult pe un schimb de teritorii. Toate aceste evoluții arată că războiul se va intensifica în cele peste doua luni rămase până la învestirea lui Donald Trump. La finalul săptămânii în care au avut loc alegerile din SUA, Rusia a lansat cel mai mare atac cu drone și bombe cu planare asupra Ucrainei, iar, o zi mai târziu, Ucraina a răspuns cu cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei.
Dincolo de o ofensivă puternică până la instalarea administrației Trump, Rusia mai are la dispoziție opțiunea de a escalada conflictul chiar și după trimiterea unei misiuni occidentale de menținere a păcii, cu riscul izbucnirii unei crize precum cea a rachetelor din Cuba, sau opțiunea de a accepta înghețarea conflictului de-a lungul actualei linii a frontului, ceea ce ar presupune lansarea unor campanii pentru pregătirea opiniei publice din Rusia, care acum este împotriva cedării vreunei părți din regiunile ucrainene anexate de Rusia. Kremlinului este tăcut după alegerea lui Donald Trump, (iar negarea informației despre discuția Trump-Putin poate fi un semn al aceste tăceri), pentru că Putin și cercul său așteaptă încă numirile din viitoarea administrație Trump și decantarea opțiunilor americane (după lansarea mai multor baloane de încercare în presa internațională) pentru a decide spre care dintre opțiunile de mai sus se va îndrepta Rusia.
Caline, te stiam jurnalist serios… nu stiu de ce te apuci sa scrii articole despre minciunile publicate de CIA Post si MI6 Reuters.