Elita lumii muzicale internaţionale, în România

Cea de a XX-a ediţie, jubiliară, a Festivalului Internaţional „George Enescu” a debutat aseară cu concertul Filarmonicii din Haga, „Residentje Orkest”, sub bagheta dirijorului român de renume mondial Christian Badea, într-un program ce a cuprins „Simfonia nr. 1 în Mi bemol Major, op 13” de George Enescu şi „Simfonia nr. 10 în mi minor op 93” de Dmitri Şostakovici

Seara de muzică a fost precedată de o conferinţă de presă susţinută de ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, de directorul Festivalului, renumitul om de muzică Ioan Holender, de primarul general al Capitalei, prof. dr. Sorin Oprescu, de directorul Departamentului de Marketing al Televiziunii Române, Anca Gheorghe, preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Demeter András István, şi preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici. Toţi vorbitorii au dorit să remarce importanţa evenimentului şi dimensiunile eforturilor necesare organizării lui în perioada de criză actuală. S-au reiterat, desigur, şi neîmplinirile privind mai ales acustica Sălii Palatului, improprie pentru concerte, sau regretele legate de absenţa unor nume în impresionanta listă de artişti de talie internaţională ce vor încânta publicul festivalier. Ministrul Culturii a elogiat prezenţa dirijorului Christian Badea, deplângând, în schimb, absenţa din rândul şefilor de orchestră a lui Ion Marin sau pe cea a sopranei Angela Gheorghiu.

În replică, Ioan Holender şi-a expimat bucuria în faţa reuşitei acestei manifestări de anvergură, un semnal al valorii culturii în timpuri de criză. A subliniat importanţa Festivalului pe plan internaţional, referindu-se nu numai la evenimentele din România, dar şi la ecoul pe care îl are în străinătate, cum ar fi premiera din 22 octombrie, de la Teatrul „La Monnaie”, cu „Oedipe”. N-a putut ignora însă faptul că din lipsa unei săli adecvate, la recitalurile marilor solişti, care nu acceptă decât sala Ateneului, se pierd foarte mulţi bani, dat fiind numărul mic de locuri, şi n-a trecut cu vederea nici regretul ministrului privind diferitele absenţe. „Nu accept şi nu voi accepta niciodată anumite pretenţii. Nu cer nimănui să vină mai ieftin în ţara noastră, sub cota lor internaţională, dar nici nu accept pretenţii peste această cotă”, a declarat Ioan Holender. Au fost singurele accente critice din această conferinţă de presă care nu şi-a propus, de altfel, decât să aducă o seamă de precizări privind desfăşurarea Festivalului, să amintească premierele acestei ediţii şi să releve succesul ei, măsurat, deocamdată, în număr de bilete vândute, care au atins procentul de 95% din cele 125.000 de bilete, 42 de manifestări având deja casa închisă. Ca un venerabil director de Operă, Ioan Holender a punctat participarea teatrului liric românesc la Festival, accentuând asupra premierei extraordinare cu „Lohengrin” de Wagner, spectacol prezentat acum, la 90 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii inaugurate în 8 decembrie 1921 cu acelaşi titlu, sub bagheta lui George Enescu însuşi. A semnalat însă şi o situaţie inacceptabilă, lipsa partiturilor enesciene, care nu mai sunt publicate în ultima vreme, având drept urmare rara frecvenţă în concerte a compoziţiilor sale. Cu atât mai mult a remarcat interpretarea în această ediţie a celor cinci simfonii de George Enescu.

Radioul şi televiziunea publică vor prelua o bună parte dintre manifestări. TVR va difuza peste 20.000 de minute live. În plus, cei care dintr-un motiv sau altul n-au putut ajunge la concerte au la dispoziţie un site pe care pot asculta unele dintre ele. O surpriză a venit din partea preşedintelui Radiodifuziunii, care a anunţat că, din 2012, aceasta va organiza, alternativ cu Festivalul „George Enescu”, un festival internaţional al Orchestrelor Radio.

Akiko Ebi

Ca la toate manifestările de anvergură, nu lipsesc nici de la Festivalul „George Enescu” sponsorii. Trei dintre ei, Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al „UniCredit Ţiriac”, căruia i se datorează concertul Filarmonicii din Viena şi ciclul „Concertele de la miezul nopţii”, Gilda Lazăr, „Corporate Affairs&Communications – reprezentant JTI”, care a susţinut, în cadrul „Întâlnirilor JTI”, spectacolul Companiei Naţionale de Balet din Chile, conduse de marele coregraf Gigi Căciuleanu, şi Luca D’Agnese, preşedinte şi director general al „ENEL”, au mărturisit că se simt onoraţi de posibilitatea de a fi participat la un act cultural major, care denotă şi faptul că sunt companii inteligente.

Concerte, recitaluri, operă, balet…

Organizat de Ministerul Culturii, având coproducători Societatea Română de Radiodifuziue, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului Bucureşti şi ICR, Festivalul Internaţional „George Enescu” numără la această ediţie 160 de evenimente, dintre care 8 concerte de muzică românească, 13 recitaluri şi concerte camerale, 20 de concerte în secţiunea „Mari Orchestre”, 6 în segmentul „Enescu şi contemporanii săi”, 10 în „World Music”, secţiune în premieră la această ediţie, 5 spectacole de operă, 5 de balet. Li se adaugă 64 de manifestări în „Piaţa Festivalului”, 8 simpozioane de muzicologie, 37 de recitaluri în cadrul Concursului Internaţional „George Enescu”. Şi pentru că s-a dorit o întâlnire a artelor, cinci expoziţii de artă vizuală, organizate în sălile în care au loc concertele, constituie „E-Bienale”, în care expun artişti consacraţi, alături de studenţi ai Universităţilor de Arte din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, o expoziţie-concurs de fotografie, în premieră, intitulată „Artele Spectacolului Muzical”, la care participă Marius Oprinoi, Ştefania Năstase, Ilie Ion, Daniel Voicea, Răzvan Năstase, Radu Stoienescu şi Daniel Rus se alătură muzicii. Printre lansările de carte să amintim „George Enescu. Viaţa şi opera” de Noel Malcolm, „Spuse, trăite, dorite”, de Ioan Holender şi „George Enescu. Poet şi Gânditor al viorii” de George Manoliu.

După seara inaugurală, programul Festivalului intră în „normal”, diversificat în funcţie de secţiuni. La Sala Mare a Palatului, care găzduieşte capitolul „Mari Orchestre”, Filarmonica din Haga, dirijată de Christian Badea, propune azi un program incitant, debutând cu prima audiţie mondială a compoziţiei „Atlantis”, creată de laureatul Concursului Internaţional „George Enescu” din 1991, Dan Dediu, urmată de „Concertul pentru pian şi orchestră în la minor op 16″ de Edward Grieg, solist, Dan Grigore, şi „Simonia Fantastică op 14″ de Berlioz.

Seria recitalurilor începe cu pianista japoneză Akiko Ebi, nume de rezonanţă al muzicii internaţionale, premiată de însuşi Arthur Rubinstein, aplaudată pe toate scenele lumii, care va interpreta piese de Bach, Liszt, Enescu, Debussy şi Koji Toyoda. Orchestra de cameră „Philharmonia”, sub bagheta lui Nicolae Iliescu a optat pentru „Concertul pentru orchestră de coarde” de Nino Rota, „Concertul nr. 1 pentru violoncel şi orchestră în Do major” de Haydn şi „Simfonia de cameră pentru orchestră de coarde op 110a” de Şostakovici, ce pot fi ascultate în Sala „Mihail Jora” a Radiodifuziunii. La violoncel, Colin Carr. La miezul nopţii, la Ateneul Român, un program Haendel, Schmelzer, Pandolfi Mealli, Sammartini, Marcello şi Bertali, cu „Austrian Baroque Company”, solistă, soprana Nuria Rial.

Soprana spaniolă Nuria Rial

Şi tot astăzi, de la ora 18.30, iubitorii muzicii pot asculta, în Piaţa „George Enescu”, corul de 700 de copii de la „Music Camp International”, urmat la ora 20.00 de un concert de deschidere a „Pieţii Festivalului”, susţinut de Filarmonica „Oltenia” din Craiova, sub bagheta dirijorului Alexandru Iosub. După programul muzical va fi proiectat filmul „Documentar Dan Grigore”, realizat de Luminiţa Constantinescu.

Importanţa Festivalului Internaţional „George Enescu” pe plan mondial este atestată şi de transmiterea de către Uniunea Europeană de Radio a 74 de concerte de la Bucureşti şi de faptul că publicaţia britanică „The Independent” l-a inclus în topul celor mai importante festivaluri de muzică clasică din Europa.

Dar, poate, cea mai mare calitate a lui reiese din cuvintele scrise de Ioan Holender în catalogul manifestării: „Într-o lume dominată în totalitate de puterea financiară, o lume în care totul este permis pentru cei care urmăresc succesul facil şi înavuţirea rapidă, cultura, arta şi muzica clasică sunt pe cale de a nu mai fi auzite, de a fi marginalizate. Primele trei săptămâni din septembrie în care se desfăşoară această a XX-a ediţie a Festivalului Enescu ne luminează şi ne reîncălzesc sufletul cu ceea ce este într-adevăr de statornică valoare. Doar în acest răstimp, în zilele festivalului, avem rara ocazie de a-i asculta şi vedea pe cei mai de vază muzicieni din lume readucând la viaţă ceea ce geniile istoriei omenirii au creat de-a lungul vieţii lor. Într-o Românie aflată într-un firesc efort de a-şi onora statutul european şi în acelaşi timp bântuită de aprige şi josnice bătălii partinice pentru putere, este totuşi un semn de bun augur că în devastata şi greu încercata cultură românească, Festivalul «George Enescu» şi-a menţinut şi întărit menirea de a unifica tot ce e mai bun şi valoros în lumea muzicală din ţară şi din străinătate”.