Premierul Emil Boc vrea să subordoneze justiţia. Joi el i-a ameninţat pe magistraţi că taie banii pentru justiţie şi a cerut „întoarcerea” sentinţelor date în favoarea bugetarilor.
Constituţia, literă moartă pentru Boc
Profesorul (!?) de drept constituţional Emil Boc, prim-ministru al României, a încălcat grav Constituţia. Joi, în cadrul unei întâlniri cu membrii CSM, prim-ministrul nu a ţinut cont de art. 1 alin. 4 din Constituţie – „statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale” – şi nu s-a limitat doar la critica unor soluţii date de instanţe, ci a cerut expres promovarea de recursuri în interesul legii pentru procesele pe care le pierde guvernul.
Şantaj la instanţe şi indicaţii preţioase
Premierul a acuzat, halucinant, instanţele de judecată că de fapt ele stabilesc bugetul ţării. „Perioada aceasta de criză nu ne-a creat decât probleme uriaşe din perspectiva bugetului, pentru că noi facem o prognoză bugetară, răspundem în faţa Parlamentului şi a oamenilor, dar bugetul ţării este, din nefericire, stabilit de instanţele de judecată, de creditori”, a spus Boc, referindu-se la faptul că instanţele au dat dreptate celor care au atacat în justiţie diminuările salariale. După care, premierul a trecut la ameninţări pe faţă: „În aceste conditii, degeaba pot eu să fac strategie, să aloc atâtea resurse justiţiei, pentru că vine teancul de sentinţe judecătoresti de plată a unor drepturi de tot felul şi atunci ce fac? Trebuie să refac toată strategia şi să spunem «OK, nu mai facem nicio politică investiţională nici acolo, nici acolo şi ne ocupăm doar de drepturi restante»”. Cu alte cuvinte, premierul le-a spus verde în faţă şefilor magistraţilor că dacă instanţele vor mai da sentinţe în favoarea celor care îşi cer drepturile, atunci nu mai văd bani de la guvern. Probabil, involuntar, premierul a recunoscut prin formularea „sentinţe judecătoreşti de plată a unor drepturi” că instanţele au judecat corect plângerile justiţiabililor. După ameninţări au urmat indicaţiile preţioase şi le-a spus membrilor CSM ca atunci când instanţele mai dau câştig de cauză celor care-îşi cer drepturile ciuntite să se promoveze rapid recurs în interesul legii. „Aici cred că ar trebui să avem o discuţie sinceră când apar asemenea probleme şi decizii rapide de recurs în interesul legii atunci când ele merg în această manieră”. Practic, premierul Boc le cere magistraţilor să forţeze schimbarea deciziilor instanţelor de fond.
Emil Boc i se alătură lui Ion Iliescu
Grava imixiune în justiţie a premierului Emil Boc, adică solicitarea expresă de promovare a recursurilor în interesul legii, a mai fost făcută o dată, în 1996, de preşedintele de atunci al României, Ion Iliescu. La o adunare ce s-a ţinut la Satu Mare, Ion Iliescu i-a cerut atunci procurorului general în funcţie să dispună promovarea de recursuri în interesul legii pentru a întoarce sentinţele favorabile primite de foştii proprietari care îşi cereau în justiţie casele înapoi. A izbucnit atunci un scandal monstru, opoziţia – inclusiv PD – a luat foc, societatea civilă a „explodat” (inclusiv acei intelectuali care astăzi îi susţin necondiţionat pe Traian Băsescu şi PDL), au existat şi ecouri internaţionale negative, finalizate prin zeci de procese pierdute de România la CEDO. Scandalul provocat de imixiunea în justiţie a lui Ion Iliescu a contribuit decisiv, printre altele, la pierderea mandatului de preşedinte în favoarea lui Emil Constantinescu. Spre deosebire însă de Boc, nici premierul de atunci, Nicolae Văcăroiu, şi nici Ion Iliescu nu au ameninţat că taie fondurile destinate justiţiei.
Nici Traian Băsescu nu este mai prejos
Şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, nu a ezitat, atunci când interesele i-au cerut-o, să critice justiţia. În toamna anului trecut, el a etichetat instituţia Curtea Constituţională ca fiind una penibilă. „Aici cred că este evident pentru oricine cât de penibilă poate fi o instituţie a statului român care spune, da, facem pensiile după contribuţie, dar la o sigură categorie nu, cea în care sunt şi eu. Sau, da, ar fi bună Legea educaţiei, dar să afectezi profesorii… păi şi noi câţiva suntem profesori…”. Tot Băsescu şi-a asumat rolul de „prim-magistrat” al ţării susţinând că judecătorii Curţii Constituţionale nu au dreptul să întrerupă o procedură parlamentară (angajarea răspunderii guvernului pe legea educaţiei, în noiembrie 2010 – n.a.) şi a calificat ca fiind „mai mult decât discutabilă” decizia CCR . Nu au fost acestea singurele „aprecieri” ale lui Traian Băsescu faţă de justiţie.
