Europa cu două viteze și România în punctul mort

Președintele Klaus Iohannis spune că românii nu trebuie să-și facă griji că țara s-ar putea trezi aruncată oficial la periferia UE. Nici vorbă de așa ceva, a spus marți președintele Iohannis. Carta Albă conținând cele cinci scenarii pentru viitoarea arhitectură a UE, lansată de Comisia Europeană în urmă cu o săptămână, „este începutul dezbaterilor, nu sfârșitul“. „Acum, joi, vineri nu se hotărăște nimic despre viitorul Uniunii în acest sens“, a spus președintele. „Chiar inițiatorul a exprimat așteptările că până probabil în 2019, când se alege următorul Parlament, următoarea Comisie, vom avea un rezultat care arată care ar trebui să fie direcția. Nu suntem la finalul discuției, ci la începutul discuției, și mă aștept ca toată lumea care are o opinie fundamentată să vină cu această opinie, să avem foarte multe consultări, dialog și așa mai departe“, a continuat Iohannis.

Dacă așa stau lucrurile, cum se explică însă graba cu care Comisia Europeana a anunțat cele cinci scenarii pentru viitorul UE? De ce s-au grăbit liderii din Franța, Germania, Spania și Italia să se întâlnească la Versailles pentru a reitera că sunt pentru o Europă cu două viteze? Cum se explică și respingerea foarte vocală de către țările Grupului de la Vișegrad a scenariului unei Europe cu mai multe viteze? De ce au început deja aceste state să-și exprime opțiunea pentru unul sau altul dintre scenariile propuse de președintele Jean-Claude Juncker.

Graba CE îl contrazice pe Iohannis

Timpul dedicat dezbaterilor pentru viitorul UE pare generos, însă aceasta nu înseamnă că lucrurile nu se vor mișca repede și chiar că nu au fost deja tranșate. Poate cel mai puternic semnal despre mișcările tectonice rapide din UE vine din partea Grupului de la Vișegrad. Șefa guvernului Poloniei, Beata Szydlo, a spus că liderii celor patru state central-europene „se așteaptă ca liderul Consiliului European, Donald Tusk, să fie de acord cu reformele UE și astfel ne vom reuni la Roma doar pentru a anunța un plan pentru Europa“. Un plan care a fost deja prefigurat la Versailles.

În plus, nu Comisia Europeană anunțase că nu va prezenta decât după Consiliul European de pe 9-10 martie și cu puțin înainte de Summit-ul de la Roma, de pe 25 martie. Comisia arată însă că se grăbește și a publicat Carta Alb pe 1 martie, iar după doar cinci zile, liderii marilor puteri europene, reuniți la Versailles, anunțau deja că opțiunea lor este Europa cu două viteze.

Contrar celor sugerate de președintele Iohannis, liderii marilor puteri europene au tot interesul să grăbească transformarea UE. Alegerile din Olanda, Franța, Germania și posibilele anticipate din Italia fac necesară o decizie rapidă, pentru a îngrădi cât mai mult opțiunile unor posibile guvernări cu influențe eurosceptice.

România, o voce fără susținere

Președintele Iohannis a declarat chiar în ziua publicării Cartei Albe ca Europa cu mai multe viteze „ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european“, iar ministrul Afacerilor Europene, Ana Birchall, declara, o zi mai târziu, că „România nu poate susţine o Uniune Europeană cu cercuri concentrice şi viteze multiple care comportă riscul accentuării clivajelor de natură economică şi socială între statele membre“. Premierul Sorin Grindeanu are aceeași poziție: „Cu toţii, fie că vorbim de Preşedinţie, de Guvern, de Parlament, cu toţii trebuie să susţinem ceea ce s-a şi făcut până acum şi ceea ce s-a şi susţinut, şi anume întărirea proiectului european în această formă, nu o Europă în viteze diferite“. Însă greutatea acestor declarații nu este amplificată, ca în cazul Grupului de la Vișegrad, de susținerea altor state central și est-europene. România, un elev model al UE, pare să rămână cu „aura romantică“ a protestelor din Piața Victoriei, despre care vorbea vicepreședintele CE, Frans Timmermans, cu MCV-ul care îi slăbește vocea la Bruxelles și cu un președinte care, din toate scenariile puse pe masa de Comisie, pare să aleagă Europa cu o viteză – „viteza lui“.

Pozițiile statelor central și est‑europene

Premierul interimar al Bulgariei, Ognyan Gergikov, a exprimat poziția țării sale: viitorul Europei este unul nu al cercurilor concentrice, ci al federalizării. El a spus că Bulgaria nu vrea să fie în „curtea din spate“ a UE și că guvernul său va lua măsuri pentru a intra în „anticamera euro“. Vicepremierul Bulgariei, Denița Zlateva, a declarat că „suntem categoric împotriva creării unui așa-zis nucleu al Europei și a unei periferii“. Apoi, premierul croat Andrey Plenkovic a declarat că își dorește menținerea status-quo-ului, nicidecum ca UE să evolueze către o Uniune cu mai multe viteze. Poate cele mai dure declarații au venit din partea Poloniei. Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului aflat la guvernare, a spus că o Europă cu mai multe viteze va conduce la „lichidarea de facto a actualei Uniuni Europene“ și chiar la încheierea carierei politice a Angelei Merkel, care va pierde alegerile din această toamnă.

Calendarul Comisiei Europene

După Carta Albă, Comisia a anunțat că va publica cinci seturi de reflecții asupra viitorului UE.

• Aprilie 2017 – propunerile pentru dimensiunea socială a UE
• Mai 2017 – reflecțiile asupra UE în contextul globalizării
• Mai 2017 – propunerile pentru Uniunea Economică și Monetară
• Iunie 2017 – propunerile pentru Apărarea Europeană
• Iunie 2017 – propuneri pentru viitorul finanțelor europene
• Decembrie 2017 – pe baza Declarației de la Roma, ce urmează să fie semnată pe 25 martie, și pe baza propunerilor din lunile anterioare se va stabili „noua viziune“ asupra UE.

Carta Albă a CE, o coproducție franco-germană

Pe 1 martie, Comisia Europeanăși-a prezentat contribuția pentru crearea unei „noi identități“ a UE, sub forma a cinci scenarii pentru viitorul Uniunii.

1. Nimic nu se schimbă
2. UE se va limita la Piața Unică
3. UE cu mai multe viteze
4. Cooperare mai puțină, dar mai eficientă
5. Evoluția spre o federație europeană

Potrivit Liberation, nu știm nici măcar dacă este vorba de o Cartă Albă a Comisiei, câtă vreme comisarii celor 27 de state membre au luat cunoștință de cele cinci scenarii cu o zi înainte de publicare. Scenariile par a fi opera germanului Martin Selmayr, influentul șef de cabinet al lui Jean-Claude Juncker, și al consultărilor avute la Elysee cu președintele François Hollande.

România, lăsată la coadă

Gheorghe Piperea: „Germania și Franța au decis, Olanda, Spania și Italia s-au aliniat acestei decizii: va fi o Europă cu două viteze. Aşa-zisa Uniune Europeană va redeveni Segregarea Europeană. Nu contează că Jean-Claude Junker a propus 5 variante de itinerare ale căruței europene. Contează ce vor Germania și Franța în scenariul Europei cu două viteze, în mod evident, România va fi lăsată la periferie. Decizia segregării aşa-zisei Uniuni Europene, previzibilă ca mișcarea planetelor, va fi luată la summit-ul din 24-25 martie (unde noi, cetățenii români, vom fi reprezentați de un președinte și, probabil, de un premier care se au ca pisica și câinele) și va fi de natură a transforma starea de facto de colonie – în care, încă din anul 2000, a fost fixată provincia România – într-o stare de jure. Vom fi deci un jucător de rezervă cu acte în regulă al aşa-zisei Uniuni. Nu se știe cât vom face banca de rezerve. Probabil, până la desființarea competiției. Pretextul perfect pentru care ni s-a procurat acest sticker de pus pe obraz (numai noi): suntem incorigibili pe partea de corupție.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.