Reuniunea G7 din Canada putea foarte bine să nu mai aibă loc. Președintele Donald Trump s-a reîntors la Washington cu o zi mai devreme și i-a lăsat pe liderii europeni, pe premierii Canadei, Australiei și Japoniei cu ochii în soare, tolăniți în fotolii, liberi să admire penele din coifurile șefilor de trib din rezervația în care au fost primiți.
Premierul britanic Keir Starmer a pozat cu o față preocupată ce pare să trădeze că nu înțelege cu adevărat ce se întâmpla, mai-mai ca Nicușor Dan cu mâinile încleștate pe pupitru căutând din priviri confirmarea președintei Republicii Moldova. Cancelarul Merz s-a întâlnit cu Donald Trump și a declarat că au avut un alt ”schimb deschis de opinii” privind Ucraina – în traducere, o altă neînțelegere privind Ucraina. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, și-a dat din nou ochii peste cap în stilul caracteristic, după câteva șoapte la Ureche din partea președintelui Emmanuel Macron.
Cu câteva zile înainte de întâlnire din rezervația canadiana, cancelarul Friedrich Merz a anunțat că se opune fuziunii dintre Commerzbank și banca italiană UniCredit, vorbind chiar de o preluare ostilă din partea italienilor. Motivul a fost explicat de președintele Commerzbank, fostul șef al Bundesbank, Jens Weidman – o asemenea fuziune ar putea echivala cu mutualizarea datoriilor în UE, un pas care ar duce către o Europă ceva mai unită, ceva ce Germania nu dorește. Merz nu vede cu ochi buni nici proiectele europene cu Franța pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă european sau a unui nou model de tanc, asta datorită concurenței acerbe dintre ”campionii naționali” in industria apărării. Iar asta aproape garantează că nu vor exista ”campioni industriali europeni”. Dispute există și între Franța și Marea Britanie, Parisul mergând până la a lega acorduri de securitate de cotele de pescuit din Marea Mânecii.
Un alt lider european care se autoamăgește în privința vitalității proiectului UE este șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a scris recent un articol despre euro ca monedă globală, asta chiar în timp ce guvernele Italiei și Germaniei se ceartă din cauza a două bănci.
Marea Britanie, Germania și Franța au propus recent coborârea drastică a pragului stabilit pentru cumpărarea petrolului din Rusia pe piețele internaționale și aveau nevoie de acceptul G7. Pragul actual a fost stabilit în 2022, la 60 de dolari barilul, într-un moment în care cotațiile internaționale erau de circa 100 de dolari pe baril, pentru ca Rusia să fie privată de aceste venituri. Prin crearea unei flote fantomă de petroliere, Rusia a ocolit cu grație sancțiunea. Acum, când prețul petrolului a coborât la aproape 60 de dolari barilul, aliații europeni vor o coborâre a plafonului la 40 de dolari.
Donald Trump a preferat să revină la Washington, însă nu înainte de a declara în fața presei că eliminarea Rusiei din G8, în 2014, a fost ”o mare greșeală”. ”Nu spun că Rusia ar trebui să fie parte acum dintr-un grup G8, pentru că s-au întâmplat multe. Dar a fost o greșeală. Obama nu l-a dorit pe Putin, iar liderul țării tale, marele lider al țării tale nu l-a dorit nici el pe Putin”, i-a spus Trump premierului canadian Mark Carney, trimițând o săgeata către fostul premier liberal Justin Trudeau. ”Putin nu ne era inamic atunci. Dacă aș fi fost președinte, acest război nu s-ar fi întâmplat. Dacă aș fi fost membru al G8 atunci, acum nu ar fi fost război”. Ulterior Trump, a părut deschis și la ideea ca China sa devină parte a Grupului celor mai dezvoltate economii ale lumii, alături de Rusia.
Presa acreditată la întâlnire s-a străduit să arate că președintele Trump a părăsit reuniunea G7 din cauza unor decizii urgente privind războiul dintre Israel și Iran. Asta a susținut și președintele Macron. Trump i-a tăiat-o scurt: ”Greșit! Habar nu are de ce mă întorc la Washington, nu are legătură cu o încetare a focului. Este ceva mult mai important. Fie că o face intenționat sau nu, Emmanuel nu pricepe niciodată”. Plecând mai devreme spre Washington, Trump nu a mai avut programata întâlnire cu Volodimir Zelenski, așteptat la summitul G7 pe 17 iunie.
Lumea devine multipolară. Donald Trump are dreptate că, fără Vladimir Putin și Xi Jinping, nu prea pot exista reuniuni cu adevărat importante în mediul geopolitic al secolului 21. ”Ce ar fi daca s-ar anunța o reuniune G7 și nu s-ar prezenta nimeni? Sau dacă persoana care contează cel mai mult ar pleca? Ce a rămas cu adevărat în urma Summitului G7 din Canada sunt fotografiile cu liderii europeni tolăniți pe o canapea. Liderii europeni sunt cei mai mulți din acest format, mai vin și cu președinta Ursula von der Leyen și presedintele Consiliului European, Antonio Costa. Cu toate acestea, europenii contează cel mai puțin. Demonstrezi că ești lider prin acțiuni, nu prin vorbe și simboluri. Adevărații lideri vorbesc cu alți lideri, nu despre ei înșiși, așa cum facem în Europa”, scrie Eurointelligence.
Nici nu a priceput vreodata.