EXCLUSIV Măsurile cheie din planul de tăieri. Impozite, concedieri, poliție locală, jocuri de noroc

1. Reduceri la nivelul primăriilor și consiliilor Județene

La nivel local, Guvernul stabilește o tăiere cu 30% a numărului total de posturi, însă fără depășirea a 20% din număul total de posturi real ocupate. În total, ar urma să fie concediați aproximativ 13.000 de persoane din administrația publică locală, conform estimărilor.

Totuși, Guvernul dă varianta autorităților locale ca în anul 2026 să aleagă dintre tăierea posturilor ocupate și diminuarea cheltuielilor de personal, adică îi lasă pe primari să aleagă dacă dau afară oameni sau taie din salarii. Din anul 2027, însă, este obligatoriu să taie din posturi.

„În aplicarea alin. (1) și (3) autoritățile administrației publice locale au în vedere următoarele reguli:

a) reducerea cu 30% a numărului de posturi de la pct. 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 nu trebuie să conducă la depășirea unui procent mai mare de 20% aplicat posturilor ocupate

b) autoritățile deliberative, la propunerea ordonatorului principal de credite, pot stabilii ca reducerea de posturi calculată prin aplicarea procentului de 30% la numărul maxim de posturi stabilit pentru punctul 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 să fie realizat prin reduceri de posturi la toate punctele din anexa la respectiva ordonanță de urgență, sub condiția ca prin însumarea posturilor reduse să se obțină reducerea prevăzută de lege.

În anul 2026, în mod temporar, autoritățile deliberative, la propunerea ordonatorului principal de credite, pot aproba, ca variantă alternativă la reducerea posturilor ocupate prin aplicarea prevederilor lit. a) și/sau b), diminuarea cheltuielilor de personal. Cuantumul diminuării se determină, după cum urmează:

• se calculează media aritmetică lunară a execuției cheltuielilor de personal realizate în anul 2025 aferente posturilor stabilite pentru punctul 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010;
• media calculată la lit. i) se împarte la numărul de posturi stabilite pentru punctul 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010;
• cuantumul calculat la lit. ii) se înmulțește cu numărul posturilor ocupate ce ar trebui desființate și cu 10 luni reprezentând numărul de luni dintre 1 martie și 31 decembrie 2026, perioadă pentru care trebuie aplicată măsura.

(11) Unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale care au aplicat în anul 2026 prevederile alin. (7), lit. c) trebuie să ia măsuri până la 31 decembrie 2026, astfel încât începând cu 1 ianuarie 2027 să fie respectate prevederile alin. (1) prin aplicarea alin. (7) lit. a) și/sau b)”, se arată în proiect.

2. Reduceri la nivelul administrației centrale

În ceea ce privește reforma din administrația centrală, ministerele și autoritățile din subordine trebuie să reducă cu 10% cheltuielile de personal, până la 1 martie 2026. Excepții există pentru creșe, unitățile școlare din învățământul preuniversitar și unitățile sanitare și de asistență medicală.

„Art. XLIX. – (1) În anul 2026 cheltuielile de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare al acestora, cu excepția cheltuielilor de personal aferente creșelor, unităților școlare din învățământul preuniversitar, precum și a celor aferente unităților sanitare și unităților de asistență medicală, se reduc cu 10% față de cheltuielile de personal înregistrate în anul 2025 diminuate cu cheltuielile de personal aferente organizării alegerilor din anul 2025.

(2) Reducerea de 10%, prevăzută la alin. (1) se aplică centralizat asupra tuturor cheltuielilor de personal, respectiv cele înregistrate la nivelul ordonatorului principal de credite și a celor înregistrate la nivelul ordonatorilor secundari sau terțiari de credite, după caz. Ordonatorii principali de credite pot stabili procente mai mari sau mai mici de 10% pe fiecare ordonator de credite, însă reducerea cumulată în anul 2026 a cheltuielilor de personal trebuie să fie de 10%.

(4) Procedura de reorganizare a autorităților și instituțiilor enumerate la alin. (1) se definitivează până cel târziu 1 martie 2026”, se arată în proiect.

3. Jocuri de noroc

Proiectul de lege prevede și opțiunea ca un consiliu local să decidă dacă se pot desfășura activități de jocuri de noroc în localitate.

„Art. 181. (1) Consiliul local decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se pot desfășura activități de jocuri de noroc.

(2) În cazul în care consiliul local decide ca pe teritoriul unității administrativ teritoriale pe care o reprezintă să se desfășoare activități de jocuri de noroc, acestea sunt condiționate de obținerea, în prealabil, a autorizației anuale de funcționare.

„(2) Pentru jocurile de noroc prevăzute la alin. (1), precum şi pentru orice alte tipuri de jocuri de noroc organizate în condiţiile stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă este obligatorie deţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, respectiv a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc. În cazul desfășurării activității în locații fizice, este necesară și deținerea autorizației de funcționare eliberate de autoritatea administrației publice locale competente”, scrie în proiectul de lege intrat în posesia Cotidianul.

4. Pensiile speciale ale aleșilor locali nu sunt nici eliminate, dar nici nu e amânată intrarea în plată

Cu toate că modifică numeroase articole din Codul administrativ, Guvernul nu ia măsură referitoare la pensiile speciale ale aleșilor locali. În lipsa unei decizii clare de amânare a intrării în plată, ar urma să fie acordate de la 1 ianuarie 2026. Până în prezent, cinci ani la rând, echipele de la Palatul Victoria au amânat intrarea în plată.

5. Poliția locală

Proiectul de lege prevede și faptul că localitățile mai mici de 4.500 de locuitori pot avea poliție locală, dar doar cu o condiție. Mai exact, acestea vor trebui să asigure cheltuielile de funcționare din venituri proprii. Mai mult, numărul maxim de polițiști locali pentru aceste localități este de trei.

„Unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii, așa cum sunt definite la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

În acest caz numărul este de maxim trei polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean”, se arată în proiect.

6. Clădirile fără autorizație, impozitate dublu

Proiectul prevede reglementări și în ceea ce privește clădirile care nu au autorizație de construire. Astfel, pentru cele care sunt construite după anul 2001 și nu au autorizație, impozitul va fi majorat cu 100%.

„Pentru lucrările realizate fără autorizație de construire, cu excepția celor edificate anterior datei de 1 august 2001, valoarea de impozitare se calculează în raport cu suprafața clădirii executate și se stabilește un impozit majorat cu o cotă de 100% față de valoarea de impozitare stabilită conform legii, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării”, este prevederea din lege.

7. Repercursiuni pentru cei care nu-și plătesc taxele

Numele celor care nu își plătesc taxele va fi făcut public.

5. La articolul 162, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Organele fiscale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor, persoane fizice și persoane juridice, care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații.”

Mai mult, pentru a-și cumpăra o mașină sau un imobil, românii trebuie să demonstreze că și-au plătit obligațiile fiscale

3. La articolul 159, după alineatul (5¹), se introduce un nou alineat, alin. (5²), cu următorul cuprins:

„(5²) Pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor şi a mijloacelor de transport, cumpărătorii ce dobândesc bunurile trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz. Prezentarea certificatelor de atestare fiscală poate fi înlocuită de verificarea, pe cale electronică, a situației obligațiilor fiscale datorate.”

Iar cei care nu-și plătesc amenzile în 90 de zile vor avea permisul suspendat.

Art. XVIII. – (1) Titularii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu au dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie pe drumurile publice, în cazul în care nu își îndeplinesc, în termen de 90 de zile lucrătoare de la data termenului calculat potrivit art. 28, alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, obligațiile de plată a creanțelor provenite din amenzile contravenționale care le-au fost aplicate în calitate de conducători de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Acestea sunt măsurile discutate de Coaliție în ultima ședință, conform unor surse, însă rămâne de văzut cum va arăta forma finală.