Sistemul se află în plină reformă curriculară masivă. Până în prezent, ministerul a reușit să aprobe 320 de programe școlare noi pentru clasele X-XII, în timp ce alte 170 se află în etapa de dezbatere publică. În total, s-a ajuns la un volum de 590 de programe noi. Performanța este considerabilă dacă este comparată cu ritmul din ultimii 20 de ani, în condițiile în care pe tot parcursul anului trecut fuseseră aprobate doar 90 de programe, spune ministrul Educației.
Standarde stricte împotriva notelor umflate din gimnaziu
Următorul pas strategic al ministerului vizează reevaluarea standardelor din gimnaziu. Dimian s-a arătat îngrijorat de discrepanțele uriașe din catalog, oferind exemplul elevilor care termină clasa a VIII-a cu medii mari la matematică, dar obțin note de 2 sau 3 la Evaluarea Națională. Acest lucru demonstrează că nota de 5 primită în clasele a VI-a sau a VII-a nu reflectă nivelul real de pregătire.
Pentru a opri acest fenomen, ministerul va introduce seturi clare de standarde pentru toate disciplinele, iar monitorizarea se va face prin evaluările intermediare la clasele a IV-a și a VI-a, dar și prin teste internaționale de tip PISA.
„Asta înseamnă că încercăm să standardizăm această evaluare şi poate în modul ăsta nu ne vom mai orienta doar către evaluarea finală şi vom avea pentru toate disciplinele anumite standarde, care dacă nu sunt îndeplinite, nu poţi trece mai departe şi trebuie să repeţi şi să îmbunătăţeşti situaţia pentru a trece mai departe”.
Bătălia pentru miliardele de euro din PNRR
Toate aceste transformări sunt direct dependente de capacitatea administrativă de a atrage fonduri europene. Ministrul a recunoscut că ministerul se află sub o presiune uriașă în contextul eficientizărilor cerute de Guvernul Bolojan, în condițiile în care România a atras în cinci ani doar jumătate din cele 3 miliarde de euro alocate educației prin PNRR.
În prezent, la Ministerul Educației sunt blocate și disponibile 1,2 miliarde de euro, la care se adaugă alte 500 de milioane de euro gestionate de Ministerul Dezvoltării pentru construcția de creșe și campusuri. Mihai Dimian a avertizat că pierderea acestor bani ar fi un dezastru, deoarece fondurile sunt destinate înființării a 4.000 de laboratoare școlare moderne, esențiale pentru ca elevii să poată face aplicații practice și să înțeleagă noțiunile teoretice.
În final, ministrul a corectat și mitul procentului alocat din PIB. Deși Ministerul Educației are în mod direct 3,04% din PIB pe capitolul învățământ, dacă se adaugă fondurile pentru programul „Masa Sănătoasă” (1,5 miliarde de lei) și banii de investiții de la Dezvoltare sau autorități locale, bugetul real consolidat alocat educației se ridică la 4,08% sau chiar 4,5% din PIB, după estimările ministrului.