De ziua lor, pe 23 mai, frumusețea parcurilor naționale și naturale din România va putea fi admirată de către publicul larg, prin intermediul unei expoziții de stradă. Cele 28 de panouri fotografice expuse, ce măsoară 1 metru pe 1,5 metri, vor reda cele mai reprezentative imagini și aspecte din toate cele 28 de parcuri naționale, naturale, geoparcuri, dar și din Delta Dunării, rezervație a biosferei.
Expoziția, amplasată în parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR) din Capitală, va fi lansată duminică, începând cu ora 10.00, și va putea fi vizitată timp de o săptămână.
La inițiativa WWF, organizaţie internaţională care derulează proiecte pentru conservarea naturii, pe 23 mai, parcurile naționale, naturale și geoparcurile din cinci țări traversate de lanțul Munților Carpați vor sărbători pentru prima oară Ziua parcurilor din Carpați. WWF desfășoară zilele acestea o campanie regională de informare a publicului larg asupra importanței parcurilor din Carpați, dar și asupra problemelor cu care acestea se confruntă. Campania se desfășoară, concomitent, în România, Cehia, Slovacia, Serbia și Ucraina.
De ce o zi a parcurilor din Carpați?
80% din resursele de apă potabilă ale Romaniei provin din Carpaţi, care sunt de asemenea spaţiul vital pentru 300.000 de hectare de păduri virgine și pentru jumătate din populația de carnivore mari a Europei.
România este cea mai bogată ţară din Uniunea Europeană, la capitolul „natură sălbatică”. Cu Delta Dunării, rezervaţie a biosferei, cu cele mai întinse suprafeţe de păduri, cu cele 28 de parcuri naturale şi naţionale, România are o „moştenire” naturală deloc de neglijat. Este „zestrea” pe care ţara noastră a adus-o Uniunii Europene, în momentul aderării din 2007.
„Toate acestea reprezintă o bogăție națională imensă, care aduce multe beneficii, de la apa curată până la stocarea de dioxid de carbon. Ziua Parcurilor din Carpați aduce în atenţia publicului acest capital natural deosebit, împreună cu ameninţările la adresa sa de care suntem prea puţin conştienţi şi asupra cărora ar trebui să acţionăm cu mai multă voinţă politică şi determinare”, a declarat Luminiţa Tanasie, director de program, WWF România.
Deşi sunt sursa atâtor resurse şi beneficii, parcurile naţionale din Munţii Carpaţi sunt prea puţin apreciate şi valorificate. Statutul de protecţie de care acestea se bucură pe hârtie este impresionant, însă în practică el este aproape inexistent. Ariile naturale protejate nu sunt coordonate la nivel naţional, drept urmare parcurile naţionale şi naturale se confruntă cu nenumărate probleme.
Problema neacordarii compensațiilor pentru proprietarii de terenuri, devenită foarte gravă în Parcul Natural Munții Maramureșului, a investițiilor în infrastructura de schi, care ameninţă zone din interiorul Parcului Natural Apuseni sau construcțiilor ilegale care nu țin cont de peisaj și de elementele naturale sunt doar câteva dintre cele mai grave pericole pentru supraviețuirea parcurilor din Carpați și a ariilor protejate din România.