Fabricile de îngrășăminte din UE se închid, și se închid pe bandă rulantă, pentru că prețul gazului, care contează în proporție de 70% în gabricație, a ajuns prohibitiv. Directorii fabriclor spun că este mai eficient să importe îngrășăminte decât să producă, dar ceea ce nu spun ei este că importurile se pot face doar din țări unde costul cu gazul este mult mai redus. Acest fapt reduce plaja importurilor tot la state din spațiul ex sovietic sau din țări mai „prietenoase” cu Rusia care primesc gaze la un preț preferențial, așa cum sunt Ungaria, Serbia sau Bulgaria. În afara Europei, furnizori mai sunt cei din nordul Africii, ca Algeria, Maroc sau Egipt, și, bineînțeles, SUA, unde prețul gazului este mai mic ca în Europa.
România nu mai trebuie să se îngrijoreze de acest trend, dat fiind faptul că toată industria locală a îngrășămintelor este închisă, fabricile din grupul Interagro, de mai demult, Azomureș, din decembrie, anul trecut (cu o repornire scurtă, la începutul acestei veri)
Îngrășămintele sunt premisa agriculturii intensive în UE și a securității alimentare a europenilor.
În ultima săptămână, știrile negative din industria îngrășămintelor s-au succedat astfel:
Acum două săptămâni, cea mai mare fabrică de îngrășăminte din Marea Britanie, CF Fertilisers UK, a declarat că va „opri temporar” producția la fabrica sa din Billingham. Alți doi mari producători de îngrășăminte din Polonia anunțaseră că vor întrerupe activitatea la începutul săptămânii.
Săptămâna trecută, lituanienii Achema, din Lituania, care sunt și cei mai mari consumatori de gaze din țară, anunțau că întrerup cu totul producția, cu precizarea că prețurile îngrășămintelor lor devin necompetitive în comparație cu produsele din Rusia și Statele Unite. “Într-o astfel de situație de pe piață, majoritatea producătorilor occidentali de îngrășăminte azotate sunt nevoiți să își oprească fabricile, iar Achema nu face excepție”, a declarat Ramūnas Miliauskas, CEO al Achema, citat de Interfax.
Și Grupa Azoty (Polonia) a oprit complet producția de îngrășăminte azotate. Motivul a fost creșterea prețului la gazele naturale utilizate ca materie primă în producția acestora.
„Ne confruntăm cu prețuri istoric ridicate ale gazelor naturale pe piața europeană. În ultimele șase luni, cotația prețului a crescut de la 72 de euro pentru 1 MWh pe 22 februarie la 276 de euro pe 22 august 2022”, se arată în comunicatul de presă al Grupa Azoty.
În aprilie, Gazprom a oprit exportul de gaze naturale către Polonia din cauza refuzului de a plăti produsul în moneda rusă. În mai, guvernul Poloniei a reziliat contractul cu compania rusă, care trebuia să fie valabil până la sfârșitul anului 2022.
Luni, 29 august, Hortidaily.com anunță că producătorul norvegian de îngrășăminte Yara, printre cei mai mari actori europeni din domeniu, a închis a doua dintre cele trei fabrici de amoniac ale sale. Purtătorul de cuvânt al companiei, Gijsbrecht Gunter, nu este încă sigur cu cât va fi redusă producția; acest lucru depinde de mai mulți factori. De asemenea, el nu dorește să facă speculații, deoarece este vorba de informații sensibile din punct de vedere al concurenței. Yara vrea acum să importe amoniac, care este mai ieftin decât să-l producă ea însăși.
Sfârșitul producției
Sectorul îngrășămintelor, care consumă multă energie, se numără printre primele industrii grele din Europa care și-au redus producția în contextul crizei energetice exacerbate de invazia Moscovei în Ucraina și de sancțiunile occidentale ulterioare asupra petrolului și gazelor naturale rusești – un ingredient necesar pentru îngrășămintele pe bază de azot.
Jacob Hansen, șeful principalului grup de lobby Fertilizers Europe, a declarant, pentru Politico.eu, că prețurile în creștere ale gazului, despre care observatorii din industrie se tem că vor rămâne ridicate cel puțin până la sfârșitul anului, fac „imposibilă” menținerea producției.
Criza energetică este exacerbată de invazia Rusiei în Ucraina, în ciuda faptului că prețurile începuseră să crească de dinainte de acest război. Acum, prețul mediu pe bursele europene osciliează la valorile istorice de 2.500 – 3.000 de euro/MWh. Unele voci, cum ar fi și cea a premierului Rusiei, Dmitri Medvedev, văd prețurile și mai sus, la iarnă, avansându-se chiar halucinantul nivel de 5.000 de euro/MWh, adică de 25 de ori mai mare ca în 2021.
„Este o situație imposibilă în care să te afli. Pentru mine este evident că piața europeană a gazului este falimentară – nu funcționează„, a declarat Hansen. „Suntem relativ cel mai mare utilizator de gaz – așa că, dacă vedem durerea, durerea va veni și pentru alți oameni”.
Industria fertilizanților este printre cele mai mare consumatoare de gaz din UE, prin urmare, și cea mai expusă la creșterea prețurilor pentru această materie primă.
Da, vine și ce-i cu asta??? Nu vă e rușine să vă numărați boabele de grâu nemâncate în timp ce nația aleasă își numără morții? Slava Ukraine!