Profilul utilizatorului român de Internet s-a modificat faţă de anul 2009, zona online din România fiind dominată de femei cu vârste între 20 şi 24 ani, din Capitală, potrivit unui studiu al trafic.ro, citat de Realitatea.net.
În acest an, bătălia sexelor din mediul online este câştigată de femei (53%). Acestea sunt cu 6% mai multe comparativ cu utilizatorii de sex masculin (47%). Structura pe sexe a utilizatorilor de Internet reflectă structura generală a populaţiei (52,6% femei conform INSSE).
Din totalul respondenţilor acestui studiu, 50% sunt necăsătoriţi, surclasându-i pe cei căsătoriţi sau pe cei care locuiesc cu partenerul (44%). Restul procentajului se împarte între cei cu statutul de văduv(ă) şi divorţat(ă).
La fel ca în 2009, topul este dominat de utilizatorii cu vârste între 20 şi 24 ani (22%), procentaj urmat de cei cu vârste cuprinse între 25 şi 29 ani (16%), 30 şi 34 ani (14%) şi 40 şi 49 ani (14%). Majoritatea respondenţilor locuiesc în România (94%), urmaţi de cei din Republica Moldova (2%) şi din Germania (0,2%). Principalele oraşe în care internautul român îşi petrece cel mai mult timp sunt Bucureşti (25%), Iaşi (5%), Cluj (5%), Constanţa (4%).
Utilizatorul român preferă în continuare desktopul/PC-ul într-o proporţie de 76%, procentaj dublu comparativ cu utilizatorii de laptop (44%). Telefoanele mobile sunt utilizate de 13% şi smartphone-urile de 4% dintre respondenţi.
În ceea ce priveşte obiceiurile de consum ale Internetului, utilizatorul român intră cel puţin o dată pe zi pe Internet (90%), de cele mai multe ori de acasă (90%) ori de la serviciu (34%). Când navighează pe Internet, atenţia reprezentanţilor de ambele sexe se îndreaptă în proporţie de 72% către ziare/reviste online, 53% către comunităţi cum ar fi Hi5, LinkedIn sau Facebook, site-uri cu locuri de muncă (43%) şi site-uri auto (31%).
În offline, utilizatorul român este interesat de domenii ca medicina, sănătate, alimentaţie (46%), urmate de evenimente/ştiri despre România (45%), familie şi viaţa de cuplu (37%), turism, călătorii (40%) şi teste, jocuri, cuvinte încrucişate (32%).
„Putem, astfel, corela creşerea interesului faţă de reţelele sociale care promovează jocuri online prin afinitatea faţa de acest ultim domeniu”, a afirmat Mirel Palada, directorul Companiei de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB).