Financial Times: Lovitură de maestru a Ministerului de Finanțe din România

Europa emergentă a condus până acum, în 2014, procesul de emitere de noi eurobonduri, cu emisiuni de succes din Polonia (două miliarde de euro cu scadenţa la zece ani), Letonia (un miliard de euro cu scadenţa la şapte ani) şi România (câte un miliard de dolari cu scadenţa la zece ani şi la 30 de ani), a arătat Timothy Ash, şeful Departamentului de cercetare privind pieţele emergente la Standard Bank, pe un blog din ”Financial Times”, potrivit AGERPRES.

România a împrumutat, marţi, 14 ianuarie, un miliard de dolari pe 10 de ani cu un randament de 5,021% (cupon 4,875%) şi un miliard de dolari pe 30 de ani cu un randament de 6,258% (cupon 6,125%). Prin această emisiune, România s-a alăturat altor ţări din regiune, precum Letonia şi Polonia, care au decis să profite de reducerea costului împrumuturilor înaintea următoarei reuniuni de politică monetară de la Rezerva Federală americană, reuniune la care ar urma să fie decisă reducerea stimulentelor monetare, ceea ce ar putea afecta apetitul investitorilor pentru obligaţiunile emise de statele emergente.

Polonia este considerată un etalon de referinţă al regiunii, demonstrând o creştere economică solidă şi îmbunătăţind indicatorii privind deficitul de cont curent, datoria sectorului public ca procent din PIB. Ca rezultat al portofoliului de fonduri investite în ţară, zlotul nu mai este văzut ca o monedă surogat în regiune şi şi-a demonstrat noua rezistenţă. Ministerul de Finanţe s-a dovedit a fi un expert al gestionării datoriei – aşa cum este cazul în Ungaria şi în Turcia.

Letonia se bucură de gloria aderării la euro, de la 1 ianuarie 2014, după măsuri dure de austeritate şi ajustări structurale în perioada de după criza din 2008, când sectorul bancar al ţării şi finanţele publice au fost pe marginea prăpastiei. Transformarea a fost remarcabilă şi Letonia – în mod special populaţia ţării – merită laude. Sunt aşteptate revizuiri în creştere ale ratingurilor şi noile obligaţiuni ar urma să fie acceptate de BCE ca garanţii.

România a fost un model emblematic pentru FMI în ultimii trei-patru ani, având coeficienţi solizi ai finanţelor publice (datoria şi deficitul scăzut – invidiate în UE – şi un buffer fiscal substanţial) şi reforme structurale care ar trebui să stimuleze acum creşterea economiei.

Ministerul de Finanţe îşi continuă politica prin emiterea acestor noi obligaţiuni, ajungând aproape de acoperirea necesităţilor de finanţare pentru acest an şi majorând suplimentar rezervele fiscale.

Emisiunea de obligaţiuni pe 30 de ani a fost o lovitură de maestru, situând România alături de marii jucători din regiune, cu scadenţe mai extinse, inclusiv Polonia, Ungaria, Turcia şi Rusia, mai scrie Financial Times.