Formarea unei tradiții: Dezbaterile de la Sinaia

În scrisoarea de invitare a participanților la reuniunea din 30 – 31 martie, de la Hotelul New Montana din Sinaia, s-a scris: „În România actuală se resimte acut nevoia dezbaterilor pe teme de interes public. Fundația Alexandrion și ziarul ­Cotidianul, care și-au câștigat un renume premiind realizatori autohtoni din diferite domenii, organizează, începând cu anul 2018, sistemul de dezbateri sub genericul «Dezbaterile de la Sinaia». Este vorba de dezbateri pe teme de interes public, cu participarea unor exponenți de prim nivel, din țară și din alte țări, care pot lămuri alternative viabile de soluționare în temele discutate. Intenția organizatorilor este de a stabiliza la Sinaia un sistem de dezbateri de anvergură națională și internațională“. Suntem azi după prima ediție a acestor dezbateri și putem formula concluzii.

Prima ediție a dezbaterilor de la Sinaia a avut ca temă Statul de drept. Premise, condiții, funcționare. Alegerea temei s-a datorat nevoii de a lămuri starea justiției din România actuală, importanței cruciale a justiției în democrații și înaintării dezbaterilor internaționale spre abordarea felului în care se face justiție și a formelor de cooperare a democrațiilor în serviciul cetățenilor. La dezbaterea temei au fost invitați profesori de drept de renume, responsabili prestigioși ai sistemului juridic, de azi și de ieri, profesori de istorie, parlamentari, europarlamentari, economiști, sociologi, filosofi, psihologi, exponenți de succes ai administrației, industriei, comerțului, societății civile, vieții culturale, presei. Invitațiile s-au adresat întregului spectru al vederilor din universități, din societatea românească actuală și din mass-media. Pe parcursul a trei runde, peste 30 de vorbitori și-au expus punctele de vedere, iar ceilalți participanți și-au exprimat opiniile în cursul discuțiilor. Prezentările și dezbaterile au fost continuu vii și argumentative.

Participanții – personalități consacrate și individualități în curs de consacrare, din generații noi – au adus în discuție abordări reprezentative, de un profesionalism înalt. Tema Statul de drept. Premise, condiții, funcționare a fost abordată istoric, teoretic, dar și sub aspectele situației actuale și ale imperativelor de schimbare. Dezbaterea asupra justiției nu s-a mai restrâns la retorica declarațiilor sau prelegerilor, iar comentariile despre funcționarea instituțiilor justiției au luat act de cultura juridică ce le stă la bază. S-a realizat un dialog rodnic între teoreticieni, practicieni și presă.

Intervențiile au arătat importanța crucială a justiției în desfășurarea vieții sociale și, în particular, a economiei  și dependența acestora de justiție și de felul în care se face justiție. Au fost explorate implicațiile folosirii, în Constituția României aflată în vigoare, a conceptelor de „stat“, „stat de drept“ și „stat de drept democratic și social“ și obligațiile ce incumbă oricui. S-au analizat pe larg tripartiția puterilor în stat, semnificația independenței deciziilor justiției, relația dintre politici și chestiunile de drept. Necesara combatere a corupției își poate atinge scopul doar în cadrele statului de drept garantat constituțional. Libertățile și drepturile inalienabile ale individului și cetățeanului sunt fundamentul statului de drept democratic. Au intrat în analiză, în mod firesc și inevitabil, gravele prejudicii aduse libertăților și drepturilor omului și democrației prin protocoalele de cooperare dintre șefii parchetelor și ai instituțiilor judiciare și șefii serviciilor secrete. S-a subliniat, cu argumente bogate, că „justițiocrația” și „parastatalitatea” acțiunilor nu sunt compatibile cu democrația, că „protestocrația“ nu poate înlocui legiferarea prevăzută de Constituție, că „discreționalismul“ este străin statului de drept democratic și că hotărârile din instanțe contează împreună cu calea pe care s-a ajuns la ele. S-a arătat, din variate unghiuri de vedere, că  România a făcut pași pe calea unui stat de drept și că statul de drept democratic are nevoie de dezvoltări conform aspirațiilor cetățenilor, pentru a nu rămâne doar un ideal.

Imperativul actual este revenirea neîntârziată la prevederile Constituției – începând cu cele privind statul de drept democratic și social, întruchiparea de către Parlament a  suveranității poporului, funcționarea parchetelor sub autoritatea ministrului justiției, realizarea justiției exclusiv în instanțele de judecată, obligația procurorilor de a apăra legea, inclusiv libertățile și drepturile persoanelor –  care trebuie luate în seamă potrivit sensului lor. O chibzuită reconciliere națională a devenit condiția promovării responsabile a justiției și atingerii dreptății în societatea românească de azi. S-au formulat numeroase constatări și propuneri pentru Parlament și autorități.

Prima ediție a Dezbaterilor de la Sinaia a fost preluată în vederea publicării în volum, după validarea transcrierilor de către fiecare vorbitor.

Se cuvin mulțumiri Fundației Alexandrion, președintelui ei, domnul Nawah Salameh, pentru inițiativele și suportul de excelent nivel care au prilejuit Dezbaterile de la Sinaia. Adresăm mulțumiri fiecărui participant pentru foarte buna cooperare în vederea inițierii unei tradiții.

Din desfășurarea primei ediții a acestor dezbateri înșiși organizatorii au învățat, încât edițiile viitoare vor spori în relevanță și anvergură. Dezbaterile de la Sinaia vor fi în continuare cadrul unor dezbateri profesionalizate, deschise și argumentative, competitive internațional.

Următoarea ediție a ­Dezbaterilor de la Sinaia se va desfășura în septembrie 2018, cu tema Economia post-austeritate. Context, ­factori, perspective, la care vor fi invitați economiști și finanțiști de prin plan din lume, profesori universitari, cercetători și ­decidenți economici de prestigiu, manageri de companii de succes, parlamentari, miniștri și foști miniștri, lideri ai patronatelor și lideri ai sindicatelor , reprezentanți ai societății civile, ziariști, exponenți ai editurilor.

Prima ediție oferă rațiuni să se considere că proiectul unei instituții sub conceptul Dezbaterile de la Sinaia, ­aliniată la cele mai bune ­tradiții internaționale și ­stabilizată pentru anii ce vin –amplasată la Hotelul New Montana – poate fi realizat. (Andrei Marga, Cuvânt la încheierea ediției din 30-31 martie 2018 a Dezbaterilor de la Sinaia)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Andrei Marga 582 Articole
Author

3 Comentarii

  1. Toate bune si frumoase dar au tot atata importanta ca dezbaterile pe seama sexului ingerilor in Constantinopolul asediat de turci. Treziti-va, statul de drept in Romania e o poveste pe care doar Balanel si Miaunel o mai cred. Statul roman de azi e croit pe o minciuna mare cat Casa Poporului, incununata de un „proces”care a oripilat toata planeta oamenilor rationali. Totul e cladit pe nisipuri miscatoare. Tot ce s-a cladit in Romania se surpa datorita pacatului originar.

    • Păi dacă statul de drept nu e în România de acum, n-ar trebui să facem ceva să-l creăm? Trebuie să lăsăm ca Luluța, Werner, Coldea, Ciuolos, Orban și Lazării lor să ne țină în orbecăială? Cred că este bine că intelectualii se trezesc și discută. Felicitări lui Alexandrion și domnului Marga! Să sperăm că vor și face ceva pentru a pune capăt căderii.

    • CORECT! ESTE VORBA DE „PACATUL ORIGINAR”. Adica uciderea lui Nicolae Ceausescu.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.