„Nu. Să știți că despre guverne de tehnocrați se discută cam de mult în România. Și e păcat că nu s-a făcut vreo dată o experiență, ca să se vadă ce înseamnă experiența asta. Un guvern de tehnocrați e o grupă de oameni care, chipurile, sunt miniștri, și cu care se joacă toți cum se joacă mâța cu un ghemotoc de hârtie. Mai dă o labă din partea asta, o labă din partea cealaltă. Nu are nicio susținere, nu are nimic”, afirma Radu Berceanu, într-un interviu dat de PRO TV, pe 11 octombrie 2009, din care a dat Digi24 un fragment zilele trecute.
„Când cuiva îi place ce a făcut un ministru, îl laudă (…) Nimeni nu are nicio responsabilitate. Ceea ce nu cred că ne trebuie în aceste trei luni”, a completat Berceanu, care nu a fost doar la Transporturi, ci și la Industrie.
Președintele României a declarat zilele acestea că are mai multe nume de premier tehnocrat „în cap”. „În mintea mea, da, nu le-am avansat. Nu le-am avansat pentru că voi avansa în momentul în care va exista o formulă majoritară pentru asta”, a precizat Nicușor Dan
Primul guvern tehnocrat
România a trecut o singură dată prin experimentul unui guvern tehnocrat. Se întâmpla în 2025, la scurt timp după tragedia de la Colectiv. După incendiul din acest club, Victor Ponta și-a dat demisia. Klaus Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș, iar echipa alcătuită a trecut testul din popor. Însă echipa de tehnocrați a fost mereu sub tirul atacurilor PSD și de multe ori majoritatea din Parlament a luat decizii contrare guvernării.
De exemplu, de două ori au încercat să treaca proiectul de lege prinvind pensiile speciale ale aleșilor locali. De fiecare data Guvernul Cioloș le-a atacat la CCR.
Guvernul Cioloș a plecat de la Palatul Victoria pe 4 ianuarie, odată cu preluarea puterii de Cabinetul Grindeanu.