Fraude în sistemul medical: Spitalele nu au verificat dacă pacienții mai trăiau înainte să raporteze serviciile

Fraude și mecanisme ineficiente

Pe de altă parte, președintele CNAS spune că mai sunt cheltuielile care merg pe anumite segmente de asistență medicală, unde s-ar putea cheltui mult mai eficient. El a indicat, în cazul spitalelor, problema așa-numitelor „influențe salariale”, mecanism introdus pentru acoperirea creșterilor salariale din sistemul sanitar și care, în opinia sa, trebuie integrat în tariful pe caz ponderat.

Spitalele, decontate sub costurile reale

Serviciile furnizate de spitalele din România sunt decontate la valori mai mici decât costurile lor reale, mai susține șeful CNAS.

Iar în ceea ce privește „influențele salariale”, gândite inițial ca o soluție pentru acoperirea majorărilor salariale din sistem, acestea au ajuns la o dimensiune comparabilă și chiar mai mare decât finanțarea serviciilor spitalicești, potrivit lui Horațiu Moldovan.

„S-a dorit a fi un petic, dar peticul acela a început să devină, sau a devenit regula, în sensul în care avem 17 miliarde de lei tot ceea ce înseamnă servicii în spitalele din România, publice și private deopotrivă, și avem deja peste 17 miliarde de lei doar completări, cu ghilimelele de rigoare, adică influențele salariale”, spune președintele CNAS.

Internări și consultații fictive

Președintele CNAS a vorbit și despre internări nejustificat de lungi și servicii medicale raportate pe care pacienți nu le primiseră în realitate.

„Există, într-adevăr, consultații și internări fictive, de-a dreptul, în sensul în care pacientul n-a călcat pe acolo. Sau a călcat, de exemplu, pe la serviciile de urgență, la unitățile de primire urgențe, și s-a trezit că în sistemul informatic avea raportate internări continue, de 5-7 zile, iar el nu era în spital în momentul acela”, a explicat Moldovan, potrivit digi24.ro.

Pacienții nu mai erau în viață

Președintele CNAS a explicat totodată că nu dorește să dezvăluie în spațiul public toate metodele de fraudare identificate, atât pentru a nu oferi idei altora, cât și pentru că investigațiile sunt derulate.

Un astfel de mecanism a fost devoalat datorită unui detaliu: „Au uitat un amănunt, zic eu foarte important, să întrebe dacă pacienții mai sunt în viață și așa i-am descoperit”, a spus președintele CNAS.

Astfel, Moldovan a vorbit despre o situație întâlnită în mai multe unități, unde pacienți vulnerabili erau consultați fictiv și programați automat printr-un soft al cabinetului. Erau detalii privind investigațiile pe care urma să le facă în data respectivă, iar acestea erau raportate automat în sistemul de asigurare al casei de asigurări de sănătate. În evidență figurau însă persoane care nu mai erau în viață, dar care beneficiau în continuare de investigații medicale.

Prețul medicamentelor

Președintele CNAS a criticat sistemul prin care sunt stabilite prețurile medicamentelor. Ministerul Sănătății stabilește prețurile medicamentelor, iar Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România stabilește includerea pe listele de compensare. CNAS ajunge, în opinia sa, să aibă un rol pasiv în proces, deși este instituția care asigură plata.

„Casa Națională de Asigurări de Sănătate este un actor pasiv care trebuie să plătească ceea ce decid aceste două instituții. Nu este normal”, conchide președintele CNAS.

Citește și: CNAS lansează de la 1 septembrie platforma „E-Sănătatea Mea”. Pacienții vor avea istoricul medical, rețetele și biletele de trimitere într-un singur cont