„O sută de lei pentru mame şi gravide.” Adică 2% pentru pensionarii muritori de foame. Un fel de praf în ochi pentru populaţia României. O golănie cu scop electoral, detectabilă de la o poştă, neruşinată, descalificantă şi grăitoare! Ne arată cu cine avem de-a face! Incompetenţa comică a guvernului Boc începe să devină tragică. Şi cu mari consecinţe în viitorul României. Ce să mai aşteptăm? O nouă ascuţire a coasei? O altă bătălie pentru cine pleacă şi cine rămâne pe funcţii? Un alt porumbel scos din pălărie? Ceva în legătură cu ieftinirea benzinei, a mâncării? Fiţi liniştiţi! Guvernul Boc este în stare să treacă şi la asta. Adică să promită, paralizând economia şi devalizând vistieria statului, înrobind şi mai amarnic ţara pentru nu se ştie câte decenii.
Există un banc. Care este asemănarea între un comunist şi un capitalist? Ambii îţi promit că ţi-o vând şi pe mă-sa! Dar diferenţa? Capitalistul ţi-o şi livrează la termen, în vreme ce comunistul numai te minte! Cam asta face şi guvernul PDL-PSD! De-aia nici nu merită să mai tot sucim pe toate feţele şi să amăgim populaţia cu un fel de poate-poate izbutesc să scoată căruţa din şanţ. Băieţii aceştia sunt autişti! Afoni, cu beton în urechi! N-au soluţii! Nu fac decât să strângă bani pentru ei şi pentru campania electorală. Cumpără voturi cu tot felul de trucuri şi tehnici grosiere sau sofisticate. Şi se fac că ei conduc România – o ţară ajunsă într-o criză severă. Să fiu bine înţeles! Răspunderea aceasta aproape tragică nu poate fi pusă doar pe umerii micuţului premier sau pe cei ai preşedintelui Băsescu. Ei s-au încurcat şi mai rău într-o perioadă extrem de grea. Nu este vorba doar de eşecul lor. Este al întregului sistem, începând cu partea sa vizibilă, reprezentată la început de Ion Iliescu, şi al celor aflaţi în spatele cortinei şi în culise – serviciile secrete şi activul defunctului partid comunist. Toată clasa politică a pregătit criza pas cu pas, decizie cu decizie, furt cu furt, privatizare măsluită cu privatizare trucată, contract cu contract!
Comportamentul lui Emil Boc şi al lui Traian Băsescu, argumentele lui Marian Sârbu sau Ilie Sârbu, ale lui Dragnea, Vanghelie sau Berceanu, toate sunt doar ultimele propoziţii produse de maşinăria de vorbe care a dus România în această criză severă. Vom vedea singuri dacă e doar criză sau am intrat în zodia unei nenorociri!
Mie, unul, îmi este clar. Nu mai avem ce aştepta de la Emil Boc. Promisiunile de ieri, stil suta de lei a lui Ceauşescu, mă fac să trag o singură concluzie:
– Valea!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.