Generalul croat Ante Gotovina, condamnat la 24 de ani de închisoare

Generalul croat Ante Gotovina a fost condamnat la 24 de ani de inchisoare de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, pentru crimele comise împotriva sârbilor din Krajina în 1991-1995. Gotovina, privit ca erou naţional în Croaţia, a fost găsit vinovat în nouă cazuri de crime de război, printre care crimă, tratamente inumane şi deportare […]

Generalul croat Ante Gotovina, condamnat la 24 de ani de închisoare

Generalul croat Ante Gotovina a fost condamnat la 24 de ani de inchisoare de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, pentru crimele comise împotriva sârbilor din Krajina în 1991-1995. Gotovina, privit ca erou naţional în Croaţia, a fost găsit vinovat în nouă cazuri de crime de război, printre care crimă, tratamente inumane şi deportare […]

Generalul croat Ante Gotovina a fost condamnat la 24 de ani de inchisoare de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, pentru crimele comise împotriva sârbilor din Krajina în 1991-1995. Gotovina, privit ca erou naţional în Croaţia, a fost găsit vinovat în nouă cazuri de crime de război, printre care crimă, tratamente inumane şi deportare forţată. Alături de Gotovina a fost condamnat la 18 ani de închisoare şi generalul Mladen Markac. Cei doi şi-au susţinut nevinovăţia de la începutul procesului, în 2008. Procesul a debutat pe 11 martie, când se împlineau doi ani de la moartea lui Slobodan Miloşevici.

În banca acuzaţilor ar fi trebuit să se mai afle şi fostul preşedinte croat Franjo Tudjman, ministrul croat al Apărării din acea perioadă şi doi şefi de stat major, scria presa occidentală la începutul procesului, însă aceştia muriseră între timp.

Aproximativ 200.000 de sârbi au fost deportaţi din Krajina în 1995, dintre care cel puţin 150 au fost ucişi, în cadrul Operaţiunii Furtuna, care a durat doar patru zile. Armata croată a fost atunci consiliată şi înzestrată de către CIA şi alte servicii occidentale, după cum declara Hrvoje Sarinici, fostul şef de cabinet al preşedintelui croat Franjo Tudjman.

Atât timp cât a durat regimul Tudjman (1991-1999), Ante Gotovina a fost o figură marcantă în Croatia. El a căzut în dizgraţie imediat după venirea la putere a preşedintelui Stjpe Mesici, iar la scurt timp a fost pus sub acuzare de Tribunalul de la Haga. După patru ani în care s-a ascuns, Gotovina a fost arestat în Tenerife, spre binele cauzei aderării Croaţiei la NATO şi Uniunea Europeana, dupa cum a fost arestat pentru corupţie, în 2010, fostul premier Ivo Sanader.

În 2000, cotidianul Nacional îl acuza pe Gotovina de trafic de arme în favoarea unor grupări teroriste. Redactorul-şef al Nacional a fost asasinat în 2008, la scurt timp după invitarea Croaţiei în NATO.

În Croaţia, verdictul pronunţat la Haga a stârnit proteste, în special în rândul veteranilor croaţi. Mai multi episcopi catolici au arătat că Tribunalul de la Haga nu a demonstrat suficient că populaţia croată a fost victima agresiunii Serbiei, scrie „Financial Times”. Peste 90% din cei 4,4 milioane de croaţi sunt catolici. Premierul Jadranka Kosor a făcut apel la calm şi a spus că „protestele nu pot schimba nimic”şi că verdictul nu este încă unul final. Cotidianul „Vecernji List” a postat pe prima pagina fotografia lui Gotovina, sub titlul „Erou”.

Ante Gotovina, 55 de ani, a fost caporal în Legiunea Străină, căreia i s-a alăturat la 18 ani. A participat la operaţiuni în Djibouti şi Coasta de Fildeş. În 1979 a obţinut cetăţenia franceză şi a asigurat securitatea lidertului extremist francez Jean-Marie Le Pen. Ulterior a fost implicat în jafuri şi perceperea unor taxe de protecţie. Aceasta era cartea de vizita a lui Gotovina în 1991, când s-a înrolat în nou infiinţata armată croată, în care puţini aveau experienţa sa de front.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.