Genericele – o şansă mai ieftină pentru bolnavii din România

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) doreşte să îşi facă publică poziţia faţă de consecinţele constrângerilor impuse de autorităţi, subliniind implicaţiile de ordin social şi economic pe care acestea le presupun. Coroborarea măsurilor de reglementare cu cele de finanţare, impinse către un minim fără precedent la nivel european, mută „decontul” în sfera stării de sănătate a populaţiei României. Dublarea costrângerilor din sistem nu rezolvă nici problema etică de a avea soluţii terapeutice de masă la un cost rezonabil, nici pe aceea de a oferi acces pacienţilor la terapii inovatoare, acolo unde este cazul. În fapt, asistăm la înrăutăţirea continuă a stării de sănătate a populaţiei.

APMGR reuneşte cei mai importanţi opt producători de medicamente din România: Actavis / Sindan, Antibiotice, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed, Sandoz, Terapia-Ranbaxy şi Zentiva, cu o cifră de afaceri cumulată de 1,5 miliarde de ron la nivelul anului 2009 şi care angajează împreună peste 7.500 persoane cu înaltă calificare pe care o presupune industria de vârf din care aceştia fac parte.

Situaţia de fapt

Deşi din 2005 până în 2009 sumele decontate de CNAS s-au triplat iar România are una dintre cele mai generoase liste de molecule decontate din bani publici, în egală măsură ajungându-se ca ţara noastră să aibă cele mai ieftine medicamente din CE, APMGR doreşte să atragă atenţia opiniei publice asupra faptului că slaba finanţare, sistemul invechit de referenţiere şi suprareglementările din 2009 blochează accesul pacienţilor români la o medicaţie adecvată, degradează starea de sănatate a populaţiei şi, nu în ultimul rând, afectează sever activitatea producătorile indigeni de medicamente.

În perioada 2005-2009 medicamentele generice şi-au diminuat cota de piaţă valorică cu aproape 10%, de la 33% în 2005 la 24,5% în 2009. Cantitativ, contracţia a fost şi mai accentuată, de la 77,5% din piaţă în 2005 la 64% în 2009. Astfel, anul trecut, medicamentele originale ajunseseră să deţină 75,5% din totalul pieţei farmaceutice – valoric şi 26% – cantitativ. În timp ce genericele scăzuseră cu 13% în volum, originalele au crescut cu 69% în număr de unităţi vândute. Medicamentele generice comercializate în 2009 valorau aproape 393 de milioane de euro, în creştere cu 13% faţă de 2005, în timp ce medicamentele originale au totalizat 1.212 milioane euro, cu peste 71% mai mult faţă de 2005. În acest context, se poate deduce relativ uşor care a fost destinaţia covârşitoare a celor circa 930 milioane de euro, bani utilizaţi de CNAS anul trecut pentru decontarea medicamentelor compensate.

„În prezent s-a ajuns la situaţia în care 60% dintre medicamente sunt cumpărate de către pacienţi cu bani din buzunar. Asistăm la încercări sistematice de discreditare a produselor generice în general, şi a producătorilor de medicamente locali, în special. Iar efectele economice nu sunt deloc de neglijat: astfel, reducerea cifrei de afaceri a acestora va rezulta in diminuarea contribuţiei la bugetul de stat cu aproximativ 10% in 2010 fapt de natură să contribuie la agravarea deficitului bugetar si la dezechilibrarea balanţei comerciale”, a afirmat Dragoş Damian, preşedintele APMGR.

Producătorii de medicamente cu facilităţi de fabricaţie locale creditează in mod real cu peste un miliard de lei sistemul sanitar din România, ajungându-se ca susţinerea sa fie de peste 240 zile. Totuşi, consumul de medicamente generice, fabricate în România a scăzut în ultimii ani. Au fost scoase din nomenclatorul de producţie peste 150 de medicamente din cauza preţurilor inadecvate impuse de reglementări. În consecinţă, anul trecut producătorii locali au disponibilizat peste 500 de angajaţi şi au avut peste 1000 de zile de şomaj tehnic din cauza reducerii cererii din piaţă.

Realitatea din Europa Centrală şi de Est

Sintagma potrivit căreia „medicamentele generice sunt învechite” şi prejudecata care a fost indusă pacienţilor precum că ele nu ar avea în anumite patologii efecte similare cu cele originale, sunt false, denaturând adevărul. În fapt, prin comparaţie, în statele din regiune, ponderea genericelor în valoarea totală a pieţei era majoritară: 60% în Polonia (2004), 44% în Republica Cehă (2008), 40% în Lituania (2005), 37% în Ungaria (2009) şi 32% în Slovacia (2010). Se poate însă menţiona şi piaţa germană cu o cotă de 62% consum de generice în 2009.

În consecinţă, companiile de medicamente generice ocupau primele locuri în topul vânzărilor pe aceste pieţe. În Cehia, dar şi în alte state europene precum Italia sau Spania, consumul de generice este încurajat de către autorităţi prin oferirea de stimulente la nivelul medicilor şi/sau farmaciştilor care prescriu, respectiv recomandă utilizarea de medicamente generice. În acele state, se pare că autorităţile au înţeles deja beneficiile enorme pe care medicamentele generice le pot aduce atât bugetului alocat compensării medicamentelor, cât şi pacienţilor. Fără a lua în discuţie efectele în plan economic ale industriei farmaceutice locale.

„În orice ţară din UE, dar în special în cele din Europa Centrală şi de Est, producătorii de medicamente generice sunt parteneri strategici ai sistemelor publice de sănătate şi ai economiei naţionale. Prin comparaţie cu România, în ţări ca Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia şi Ungaria, producătorii locali se bucură de avantaje serioase din partea autorităţilor, care de altfel au şi o participaţie în aceste companii. Companii precum Actavis, Zentiva, Sandoz, Gedeon-Richter, Polpharma şi Krka sunt parteneri preferenţiali ai statelor respective”, afirmă Dragoş Damian, preşedintele APMGR.

Oportunităţile medicaţiei generice în România

Utilizarea medicamentelor generice la scară largă ar aduce multiple beneficii sistemului de sănătate românesc. O creştere cu 1% a cotei de piaţă a medicamentelor generice poate conduce la economii din banul public de 20 milioane euro, la rândul lor pacienţii plătind din buzunar mai puţin bani pentru aceeaşi calitate. Medicii şi farmaciştii işi vor putea administra mai bine bugetele proprii. Se vor putea face economii care vor putea fi utilizate pentru procurarea de medicamente inovative, destinate tratamentului cancerului, diabetului, SIDA, bolilor degenerative reumatismale, etc.

În ceea ce priveşte producţia locală de generice este de remarcat faptul că medicamentele româneşti sunt exportate în peste 60 de ţări, de pe toate continentele. Toate fabricile de producţie locale au obţinut certificate de Bună Practică de Faricaţie (GMP) şi Bună Practică de Laborator (GLP) din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului din România (ANM), dar şi a altor agenţii de resort, cum ar fi cea americană – FDA, britanică – MHRA sau japoneză – PMDA. Sistemul foarte dur de acreditare pe care l-au trecut cu succes producătorii autohtoni nu lasă niciun dubiu asupra calităţii medicamentelor generice în general şi a celor fabricate în România, în special. Membrii APMGR comercializează peste 60% din volumul de medicamente utilizate în practica terapeutică în anul 2009. Mai mult de jumătate sunt fabricate în România. În plus, alternativele generice sunt moderne, peste 35% din piaţa farmaceutica utilizează medicamente generice lansate în 2005-2009.

Peste 300 dintre moleculele necesare în tratamentele pacienţilor din România dintr-un total de circa 600 DCI-uri au alternative generice la preţuri accesibile şi la o calitate similară cu medicamentul original. În terapia cancerului, spre exemplu, există aproape 30 de alternative generice, utilizate în protocoalele de tratare acceptate la nivel internaţional, în prezent.

În egală măsură companiile cu capacităţi de producţie în ţară au investit în ultimii ani peste 50 milioane euro în modernizarea şi tehnologizarea site-urilor de producţie şi a laboratoarelor de control al calităţii, precum şi în introducerea de noi produse în nomenclatorul de medicamente. Fapt ce majorează la două miliarde euro totalul investiţiilor în capacităţile de producţie autohtone realizate de companiile farmaceutice.

Industria farmaceutică românească este în prezent una dintre cele mai moderne din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai mari exportatoare din regiune.

La final, afirmând statutul companiilor din APMGR de parteneri sociali în îngrijirea sănătăţii din ţara noastră, solicităm:

Autorităţilor:

– Să accepte deschiderea unui dialog real cu reprezentanţii APMGR pentru găsirea de soluţii terapeutice şi de finanţare.

– Să accelereze accesul produselor generice pe piaţă prin simplificarea procedurii de aprobare a preţului.

– Să evalueze în regim de urgenţă posibilitatea acordării de stimulente medicilor şi farmaciştilor care prescriu, respectiv eliberează medicamente generice.

Medicilor şi farmaciştilor:

– Să ajute la crearea unei culturi terapeutice a medicamentului generic, instalând încrederea în rândul pacienţilor asupra faptului că utilizând aceste produse au acces la calitatea dorită, dar la un preţ mai accesibil.

Pacienţilor:

– Să utilizeze cu încredere medicamentul generic, alternativă care îi ajută să se insănătoşească la un cost rezonabil.

Mass-media:

– Să sprijine demersurile APMGR în dezvoltarea unei culturi a consumului adecvat al medicamentului generic.

Preşedinte Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România,

Dragoş Damian