Germania: vot extremist sau vot de protest?

Alegerile din landurile germane Thuringia și Saxonia sunt exact cele de care politicienii de mainstream din Germania s-au temut. Extrema dreaptă a primit o treieme din voturi in Thuringia, peste rezultatul înregistrat de Uniunea Creștin Democrată, iar un alt partid populist, Alianța Sahra Wagenknecht, a obținut circa un vot din șase. În Thuringia, coalițiile tradiționale din politica germană sunt matematic posibile, iar AfD poate fi ținut departe de guvernul landului, în ciuda rezultatului. Rezultatele din Saxonia sunt doar cu puțin mai bune din perspectiva guvernanților și a opoziției creștin-democrate.

Dincolo de posibilitatea menținerii extremelor stângă și dreaptă departe de guvernare, este limpede ca, la fel ca în Franța, sistemul politic conceput după Al Doilea Război Mondial se fisurează sub presiunea partidelor populiste. Agravarea acestei tendințe va depinde mult și de modul în care va reacționa guvernul german – fie el dominat de SPD sau de CDU, cum cel mai probabil se va întâmpla după alegerile generale din 2025.

În presa de mainstream, Alternativa pentru Germania este socotit un partid de extrema dreapta, neo-nazist. Însă un sondaj realizat în 2023 de Instituts für Demoskopie Allensbach la solicitarea Frankfurter Allgemeine Zeitung a arătat că 13% dintre simpatizanții paridului au atitudini neo-naziste, iar 43% au atitudini autoritare de extremă dreapta. Asta înseamnă ca 44% dintre simpatizanții AfD nu se identifica cu politica de extrema dreapta. Cu alte cuvinte pentru jumătate din electoratul AfD, votul este o chestiune de convingere, în timp ce pentru cealaltă jumătate votul este unul de protest. Întrebați de ce vor vota cu AfD, 78% dintre alegatorii partidului au spus, în 2023, că o vor face pentru că sunt nemulțumiți de ”politicile actuale”, iar 71% dintre ei au spus că este vorba în primul rând despre politica migrației. Sondajul publicat atunci de FAZ sugera că, în afară de o bază deja tradițională de 15% din electorat, extrema dreaptă din Germania crește prin atragerea voturilor de protest, fapt care adaugă între 15 și 20% la rezultatele partidului.

Alternativa pentru Germania obține cele mai bune rezultate în landurile fostei Republici Democrate Germane. Multe analize, în special cele de după invazia rusă în Ucraina, încearcă să facă o legătură directă între aceste rezultate din estul Germaniei și penetrarea acelei zone a țării de către agenții și propaganda Moscovei. Cauzele mai profunde țin însă de reformele neoliberale care au modificat economia est-germană și care continuă sa ducă la emigrare și la îngrijorări legate de viitorul economic. Se adaugă și o senzație de marginalizare, sentimentul că cetățenii din Est nu au fost pe deplin integrați și sunt predispuși la revoltă împotriva politicii laxe a migrației și integrării unor indivizi total străini de Germania.

În Saxonia, unde a încheiat alegerile cu circa 30,5%, cu doar un procent in spatele Uniunii Creștin Democrate, AfD a fost catalogat de serviciul german de informații drept ”amenințare la adresa democrației”. Elitele germane au luat în calcul interzicerea AfD pentru a stabiliza politic țara și pentru a putea continua actualele politici. Însă aceasta ar aliena cel puțin 25% din populație, iar în unele landuri ar fi vorba despre mai bine de o treime din populație.

Despre interzicerea Alianței Sahra Wagenknecht (BSW) nu a venit încă vorba, dar este limpede că acest partid este într-o puternică ascensiune, iar lidera este în topul celor mai populari trei politicieni din Germania. Ascensiunea BSW este privita ca o amenințare mai redusă, pentru că ea a canibalizat Partidul Stângii, Die Linke, din care s-a desprins, obținând rezultate mai bune în Thuringia și Saxonia. Însumate, voturile pentru cele doua partide ajung la 28% în Thuringia și 16% în Saxonia. Wagenknecht evită să-și caracterizeze partidul folosind paradigma stânga-dreapta, platforma sa fiind cel mai bine descrisa ca una conservatoare de stânga, bazată pe păstrarea tradițiilor, stabilității, securității și comunităților. Este o tendință vizibilă la mai multe partide de centru-stânga din Europe Centrala și de Est, precum Smer-SD, al lui Robert Fico, în Slovacia. BSW este un partid care respinge dogmele multiculturalismului, susține că minoritățile trebuie să accepte supremația legii, că imigrația trebuie corelată cu capacitatea integrării imigranților. Pentru moment, cea mai puternică armă a guvernului german și a presei tradiționale este de a acuza ca BSW este un partid pro-rus, deoarece se opune războiului din Ucraina și ajutorului militar și financiar german pentru efortul de război al Kievului. Wagenknecht a fost deja „botezată” Vladimira Putina, pentru că dorește reluarea relațiilor economice cu Rusia, deoarece consideră că transformarea Germaniei într-un locotenent al SUA in Europa, responsabil cu conflictul din Ucraina ar ruina țara (ce ar urma să piardă mult capital și să fie acuzată pentru un foarte posibil eșec în Ucraina). În schimb, ”Putinova” din Germania dorește ieșirea din strânsoarea strategică a SUA, renunțând la loialitatea pentru obiectivul american al dominației globale.

Cel mai simplu mod în care guvernanții și opoziția creștin-democrată ar putea trata rezultatele din Thuringia si Saxonia este să considere că acestea nu contează, având în vedere că sunt două regiuni relativ marginale din vechea Germanie de Est. Doar că rezultatele înregistrate la alegerile din aceste două landuri nu sunt contra curentului politic național, ci mai degrabă o versiune mai radicală a tendințelor la nivel național. Un sondaj publicat de Bild la finalul lunii august arăta că CDU conduce în sondajele naționale, cu 31%, în vreme ce pe locul al doilea se află AfD, cu 19%, peste social-democrații aflați la guvernare, care au doar 16%. Liberalii aflați la guvernare s-au prăbușit la 4%, iar  Verzii au ajuns de la circa 15% în 2021, la 14%. Victoria extremelor s-a produs în așa-zisele regiuni înapoiate ale Germaniei, însă de această dată întregul electorat pare să urmeze tendința din aceste landuri.