Gina Haspel, prima femeie care va conduce CIA

După votul favorabil (10 pentru, 5 împotrivă) de miercuri, 16 mai, din Comisia pentru Informaţii a Senatului, Gina Haspel, nominalizată de preşedintele Donald Trump spre a deveni directoare a CIA, mai are de trecut un singur hop, cel din Senat, unde republicanii au o majoritate mică 51 faţă de 49, însă doi dintre aceştia, Rand Paul şi John McCain, şi-au anunţat opoziţia. În atare condiţii, salvarea pare să vină de la democraţi, dat fiind că patru dintre ei au anunţat că o susţin la votul final din Senat, care trebuie să aibă loc până la finele lunii mai. Între timp să notăm că presa americană a comentat la unison gafa impardonabilă făcută de Kelly Sadler, membră a echipei de comunicare dela Casa Albă, care, referindu-se la opoziţia senatorului McCain la această nominalizare, a declarat că „nu este prea gravă” pentru că „oricum, el va muri curând”.

Audieri tensionate

Afirmaţia trimitea la faptul că venerabilul senator republican, 81 de ani, erou al SUA şi veteran al războiului din Vietnam, unde a fost prizonier peste cinci ani şi torturat cu sălbăticie, a fost diagnosticat cu o formă agresivă de cancer al creierului. Ca urmare, el s-a retras în Arizona, anunţând însă că se opune categoric acestei nominalizări. Motivul îl reprezintă rolul controversat al Ginei Haspel în interogatoriile făcute de CIA după 11 septembrie 2001, cât şi faptul că o bună parte a anului 2002 ea a condus o închisoare secretă a CIA din Thailanda, în care deţinuţii suspectaţi că ar fi aparţinut Al-Qaida au fost torturaţi.
Dintre senatorii democraţi care o susţin nominalizarea ei se detaşează Mark Warner, vicepreşedintele Comisiei de Informaţii, care a apreciat că ea „s-ar putea opune preşedintelui (Trump – n.n.), dacă acesta îi va ordona să facă ceva ilegal sau imoral, precum revenirea la tortură”. În prealabil, Haspel îi trimisese un e-mail în care afirma că „interogatoriile incriminate nu erau cele pe care CIA ar fi trebuit să le facă”.„Ca directoare a CIA, voi refuza să execut orice activitate contrară moralităţii şi valorilor mele etice”, a adugat ea.
De altfel, în mai multe ore de audieri foarte tensionate din Comisie, Haspel a declarat că tortura nu a dat rezultate şi a promis că nu va mai recurge la ea dacă va fi numită în fruntea CIA, acest lucru chiar cu riscul de a nu da ascultare preşedintelui, dacă el îi va cere aşa ceva. Cu toate astea, senatoarea democrată californiană Kamala Harris i-a cerut insistent să-şi precizeze standardele morale, ea apreciind că nominalizarea respectivă „nu a fost cel mai bun semnnal pentru salariaţii CIA, poporul american şi vecinii lui”. La rândul lui, Angus Kimg, senator de Maine, a regretat răspunsurile ei „limitate şi evazive”. În fine, democratul Ron Wyden, a regretat confirmarea ei în Comisie, adăugând că are încă „grave nelinişti” după refuzul CIA de a face publice informaţii confidenţiale despre Gina Haspel.

Haspel, o superagentă, de 33 de ani în CIA

Cum se vede, privirile politicienilor şi ale presei ațintite se îndreaptă spre Gina Haspel, atât datorită împrejurărilor în care s-a făcut această nominalizare decătre Trump, cât mai ales pntru că va fi, probalil, prima femeie care va deține un atare post. Ea are un precedent în lumea occidentală : Stella Rimington, directoarea celebrului MI6 din Marea Britanie între 1992 şi 1996, cunoscută și ca autoare de romane polițiste. Ea a inspirat personajul „M”, interpretat de Judi Dench în filmele cu James Bond.
Gina Haspel, 61 de ani, cea care i-ar urma lui Mike Pompeo în fruntea CIA, este o veche prezenţă în presa americană, care consideră că are un trecut „controverasat” în sânul agenției de informații. La începutul lunii ferbruarie 2017, ea a devenit directoare adjunctă a CIA, după ce fusese directoare a operațiunilor clandestine.„Gina este o agentă exemplară și o patrioată devotată, care are peste 30 de ani de experiență în agenție. Ea este și o conducătoare experimentată, cu aptitudini fantastice în a face față lucrurilor și a-i inspira pe cei din jur”, declara, la 2 februarie 2017, Pompeo în comunicatul care anunța numirea ei ca nr. 2 în CIA.
A ajuns în agenție în 1985, petrecându-şi o mare parte a carierei ca agentă infiltrată, servind spionajul american în mai multe locuri din lume, îndeosebi la Londra, la finele anilor 2000. Specialiștii o consideră o spioană experimentată, fiind cunoscută, deopotrivă, pentru a fi fost prima femeie directoare a operaținilor clandestine ale CIA. A răspuns și de foarte controversatele închisori clandestine, create de CIA după atentatele de la 11 septembrie 2001. Cum se știe, aceste au ființat în diferite țări ale lumii, inclusiv în România.
Despre cei ce au ajuns în acele închisori, mărturii concordante susţin că metodele de interogatoriu erau foarte contestate, între ele aflându-se simularea înecului („waterboarding”) celor interogați. Subiectul este foarte controversat, fapt pentru care numirea sa în fruntea CIA a provocat o aprinsă dezbatere printre membrii agenției și în rândul clasei politice americane, lucru dovedit şi în audierile de pe 10 mai, din Comisia senatorială de Informaţii.
Cotroversa nu s-a iscat din senin, întrucât, în 2013, fosta directoare a operațiunilor clandestine a fost suspendată din funcție la doar câteva săptămâni după numire. Motivul ? I s-au contestat interogatoriile „foarte speciale”, pe care le denunța atunci ziarul „Washington Post”, care scria că este „implicată în cele mai grave abuzuri ale CIA, în timpul Administrației Bush” și a jucat un „rol important în torturarea deținuților”. În 2005, Haspel ar fi supervizat distrugerea casetelor video cu interogatoriile a doi deținuți dintr-o închisoare secretă din Thailanda. Casetele arătau clar brutalitatea metodelor folosite, unul dintre cei interogați ar fi fost supus la 83 de simulări de înec, fiin lovit cu capul de zid, după cum arăta „New York Times”.
Pe atunci, Gina Haspel era directoarea acestui prim centru de detenție din străinătate, dar CIA a precizat că deciziile respective nu-i aparțineau, iar ea se supunea ordinelor superiorului ei, Jose Rodrigues. Când a devenit nr. 2 în CIA, republicanii s-au arătat entuziasmați, în vreme de democrații au avut mari rezerve.În schimb, foști directori ai CIA au susținut-o. Este vorba de: James R. Clapper, director al agenției pe timpul Administrației Obama, și de Michael J. Morell, fost director ad-interim în două rânduri.Potrivit cotidianelor americane, ea încarna toată ambiguitatea pe care agenția o întreține în privinţa metodelor sale de interogatoriu foarte controverstate.

„Cuibul de ulii” de la Casa Albă

Pentru a deveni directoare generală a CIA, Gina Haspel trebuie să fie votată în Senat, unde, cu sprijinul celor patru democraţi, ar putea trece hopul final. Politologii, specialiștii în servicii secrete și analiștii opinează că, prin numirea ei în acest, post, linia dură din agenție și grupul „uliilor” din Administrația Trump se consolidează, fapt dovedit şi de numirea predecesorului ei Mike Pompeo la Departamentul de Stat şi venirea lui John Bolton drept consilier pe probleme de securitate naţională. Se vorbeşte insistent despre faptul că, acum, în Administraţia Trump grupul neo-conservatorilor seamănă izbitor cu cel de la începutul Administraţiei Bush, când a fost invadat Irakul şi apoi Afganistanul, cu implicaţii foarte grave, atât pentru SUA, cât şi pentru lumea întreagă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.