După un 2016 marcat de Brexit şi de cutremurul alegerii lui Donald Trump la Casa Albă, statele vest-europene par să fi uitat de problema datoriilor elene şi de Grexit. Însă un raport al FMI, un american care se autointitulează „viitorul ambasador al lui Trump la UE“ şi recalcitranţii politicieni de la Atena readuc Grexitul în atenţie.
Calculele electorale din Olanda, Franţa şi Germania obligă cele trei guverne să încheie un acord pentru o nouă tranşă de împrumut până la finalul acestei luni, altfel Grecia ar intra în incapacitate de plată exact înainte de alegerile din Germania, în luna septembrie. Explozia acestei crize ar face ca Angela Merkel, depăşită deja în sondaje de social-democratul Martin Schulz, să piardă voturi importante din cauza acestor împrumuturi foarte nepopulare pentru electorat. Numai că FMI pune o piedică marilor economii care creditează Grecia şi cere condiţii mai puţin dure şi restructurarea datoriei.
Previziunile sumbre ale FMI
FMI nu vrea să mai crediteze Grecia decât în cazul în care Germania va fi de acord să reducă din datoria Atenei. De altfel, FMI a refuzat să mai crediteze Grecia, începând de la criza din 2015, tot în urma neînţelegerii cu Berlinul. Ultimul raport al FMI caracterizează situaţia datoriei elene drept „nesustenabilă“ şi „explozivă“. Instituţia financiară de la Washington se îndoieşte că Grecia va reuşi să atingă un surplus bugetar de 3,5% până în 2018, o condiţie pentru continuarea creditării.
Însă cea mai gravă este estimarea FMI privind evoluţia datoriei Greciei. Actuala datorie de 179% din PIB ar urma să scadă până la 160% din PIB în 2030, ca urmare a tratamentului aplicat de Germania. Însă apoi va veni dezastrul, susţine FMI: în 2060, datoria externă va fi de 275% şi generaţii întregi de greci vor avea de plătit.
Verdictul „ambasadorului lui Trump“
În aceste condiţii, Ted Malloch, profesorul de economie de la Londra despre care publicaţiile europene scriu că va fi noul ambasador al SUA la UE, dă verdictul. În cel mult un an şi jumătate, zona euro nu va mai fi la fel, spune el. „De ce Grecia e din nou pe marginea prăpastiei? Oare nu am mai văzut asta? Există o mare probabilitate ca Grecia să părăsească zona euro“, a spus Malloch pentru The Guardian. El arată că, în cazul în care FMI nu va participa la creditarea Greciei, Atena ar trebui să se retragă din zona euro şi să revină la drahmă. Malloch alimentează astfel un curent răspândit printre politicienii stângii radicale aflate la guvernare în Grecia, dar şi printre naţionaliştii de dreapta.
Împrumuturile au salvat băncile, nu oamenii
După ce marile publicaţii occidentale au acuzat constant guvernele de la Atena pentru prelungirea crizei datoriilor, arătând cum politicienii greci nu au strâns suficient de mult şurubul pensiilor şi al salariilor, o serie de studii ale unor institute de prestigiu din Europa au închis gura criticilor, arătând că toate programele de împrumut au fost concepute nu pentru a-i salva pe greci, ci băncile şi creditorii privaţi ai ţării. După șase ani şi cinci programe de împrumuturi de la UE şi FMI, Grecia a acumulat o datorie de circa 280 de miliarde de euro. Din primele patru împrumuturi, totalizând 215 miliarde de euro, doar 5% au ajuns la bugetul statului elen, iar restul au luat calea băncilor, pentru plata dobânzilor.
Între drahmă şi protectorat european
Situaţia Greciei este folosită acum de către administraţia Trump, cu un sprijin discret din partea FMI, pentru a pune presiune pe Angela Merkel. Guvernul de la Atena pare angrenat într-un joc al celor mari, iar analiştii economici arată că premierul Alexis Tsipras nu face decât să se pună astfel cu spatele la zid în faţa a două soluţii: fie Grecia va pierde în continuare din suveranitate, urmând să ajungă precum posesiunile SUA din Pacific sau precum rezervaţiile de amerindieni, primind în schimb finanţare din partea metropolei, fie va renunţa la euro şi se va arunca în necunoscut.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.