Greva pentru climă: copii panicați folosiți de ”adulții” de la Davos

Zeci de mii de australieni au luat parte la demonstraţii cu ocazia grevei climatice globale, eveniment ce are loc pe data de 20 septembrie, înaintea summitului ONU privind acţiunile în domeniul climei, urmând ca acţiuni similare de protest să fie organizate în majoritatea ţărilor de pe Glob.

Protestatarii, care militează pentru acţiuni urgente cu scopul combaterii schimbărilor climatice, s-au strâns în număr mare la Sydney, cel mai mare oraş al Australiei, dar şi la Canberra, capitala ţării. Organizatorii, Global Strike 4 Climate, au anunţat că proteste similare au loc în 110 localităţi din Australia, relatează agenţia The Associated Press. Organizatorii estimează că peste 300.000 de oameni au participat la protestele din Australia, cea mai amplă manifestaţie desfăşurându-se la Melbourne, unde au fost aproximativ 100.000 de participanţi.

Demonstraţii similare sunt programate în majoritatea ţărilor din lume, inclusiv România, fiind aşteptaţi milioane de participanţi la nivel global. În Statele Unite sunt programate vineri peste 800 de evenimente cu această ocazie, iar în Germania ar urma să se desfăşoare peste 400 de manifestaţii.

Copii, angajați, șoferi de taxi sau ingineri, cu toții manifestează pentru protecția climei. Cine sunt demonstranții? Iată cum îi descrie Deutsche Welle. „Ne-am trezit în mijlocul unui scenariu apocaliptic atunci când apa a încetat să mai curgă prin robinetele noastre”, spune Chantal Dette, șefă de producție,  44 de ani, din Capetown, Africa de Sud. „Fac tot ce pot pentru a șofa ecologic”, spune  Emilio Barco de la Rosa, taximetrist, 29 de ani, din Madrid. ” În meseria mea m-am decis să conduc un automobil mai ecologic, un hibrid cu motor electric și benzină. Dacă vrem o economie sustenabilă, atunci trebuie să folosim alternativele de care dispunem deja. Vreau ca firmele de mașini care produc autoturisme poluante să își asume tot atâta responsabilitate ca și mine”, a declarat el. „Atunci când viețile sunt puse în pericol, trebuie să luăm poziție”, spune Damaris Yarcia, consilieră economică, 43 de ani, din Manila, Filipine. „Dacă aș putea să iau acum o măsură pe loc ar fi interzicerea plasticului în producție. Gunoiul este aici o temă majoră, mai ales atunci când este aruncat în mare. Atunci când plouă, gunoiul blochează sistemul nostru de canalizare. Mi-am schimbat atitudinea față de aceste lucruri în urmă cu câțiva ani, după ce ne-a lovit un taifun. A fost o furtună violentă, în care mulți oameni au murit”, spune ea. „Există mulți oameni care spun că protestele nu schimbă nimic”, spune Eduardo Dominguez, agent de securitate, 21 de ani, din Tuxtla Gutiérrez, Mexic.  „Trăim aici în sărăcie, suntem tot mai mulți, cu alimente tot mai puține. Schimbările climatice accentuează sărăcia, an de an este tot mai cald, tot mai multe specii sunt amenințate. Și la noi gunoiul este o temă majoră. Străzile sunt pline de gunoi. Care ajunge în final în râuri și apoi în mare. Nu prea există sprijin aici pentru protestul nostru”, a spus el, citat de Deutsche Welle.

”Misionara” Greta Thunberg

Mai toată presa lumii consideră că inițiatoarea și sufletul acestor proteste este suedeza de 16 ani Greta Thunberg. Să fie așa?

În august 2018, Greta nu s-a mai dus la școală, ci a scris pe o placă ”Grevă pentru climă” și s-a dus singură în fața Parlamentului, pentru a protesta. Presa a relatat despre gestul ei și, în decurs de un an, fenmomenul a ajuns la amploarea redată de reportajele de azi. S-a ajuns până într-acolo încânt Greta Thunberg să fie nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace din acest an. Greta susține că Pământul este ca ”o casă în flăcări” și că adulții trebuie să acționeze imediat. ”Nu vreau să sperați, nu vreau să vă panicați. Vreau să simțiți ce simt eu în fiecare zi”, le-a spus Greta ”adulților” de la Davos, reuniți în ianaurie la Forumul Economic Mondial.

Greta trăiește mereu o teamă profundă, însă se bucură de momente foarte frumoase în comparație cu colegii ei – merge la Forumul de la Davos, are propria pagina Wikipedia, este nominalizată pentru Nobel și este simbolul unei noi mișcări globale. Aici apare un pericol, scrie publicația Spiked. ”Tinerii încep să-i repete marota: «De ce să mai merg la școală, dacă nu mai există vreun viitor?». Politicienii îi laudă curajul, activiștii o îmbrățisează, ecologistii de peste tot regretă că nu au ieșit și ei cu o pancartă când erau adolescenți”.

Premiul Nobel pentru Pace poate deveni o ”copilărie”

”Merită Greta Thunberg premiul Nobel pentru Pace?”, se întreabă Spiked? Da, câtă vreme adolescenta afgană Malala Yousfazai a primit Nobelul in 2014, la 14 ani, după ce a fost împușcată de talibani tocmai pentru că mergea la școală. Nu, pentru că Greta nu a realizat nimic cu protestele sale care să fie în spiritul testamentului lui Alfred Nobel. Cum însă și Barack Obama a primit Nobelul pentru Pace în 2009 fără să fi realizat nimic, nu ar fi de mirare ca și Thunberg să primească un asemenea ”cec în alb”, scrie Spiked.

Și totuși, este ciudat că profesorii, părinții și politicienii laudă copii al căror mesaj este ”sunt prea speriat să merg la școală”. ”În plus, Thunberg nu spune nimic nou. Are dreptate că trebuie să avem mai multe grijă de viitorul planetei. Însă metoda ei, de a stârni panica, este exact mesajul pe care îl auzim de decenii, cu termene apocaliptice prezentate de campaniile ecologiste. Este supărător să vezi adulții susținându-și copii care celeberează panica ca mijloc de schimbare politică, doar pentru că aceste acțiuni se potrivesc cu agenda acelor adulți”, scrie Spiked.

Părinții Gretei Thunberg au și ei partea lor de faimă, la fel ca și tatăl Malalei Yousfazai, care a devenit Consilier Special pentru Educaţie Globală al ONU, după ce fiica sa a fost împușcată și cazul a fost mediatizat. Greta spune că a ”insistat” ca familia ei să devină vegană. Greta a mers la Davos cu trenul, vreme de 32 de ore, pentru a nu polua mediul mergând cu avionul. Greta a trecut Atlanticul cu un velier, pentru a nu polua mediul. Însă se va întoarce cu un avion. ”Greta nu spune decât ceea ce oricum spun susținătorii ei adulți. Iar acești adulți consideră că niște copii speriați s-ar putea dovedi mai eficienți decât ei în lupta pe care o duc. Însă răspunsurile panicate nu vor duce la o planeta mai bună. Schimbarea climatică are nevoie de un răspuns matur, responsabil și eficient, nu de stârnirea fricilor. Nominalizarea pentru Nobel a unui copil panicat arată cât de neserioși au devenit unii adulți – ceea ce, pe de altă parte, confirma punctul de vedere al lui Thunberg ”, scrie Spiked.

Cum poți deveni disident, ”negaționsit”, încă din copilărire

Presa conservatoare din Australia a privit cel mai critic grevele elevilor, pentru că mișcarea a prins cel mai mult în această țară, cu sute de mii de copii care ies în stradă. Ziarul The Australian atrage atenția că elevii pot fi ușor manipulați de politicieni și activiști, cu consecințe importante asupra viitorului lor profesional și social. Aceeași publicație nu poate să nu observe cum sute de astfel de mici activiști pentru o Planetă Verde sunt aduși la școală de părinți care conduc SUV-uri foarte poluante.

The Australian mai atrage atenția și asupra sistemului de educație din tara și a modului în care acesta a devenit prizonierul unor activiști. Elevii și studenții au primit mail-uri prin care erau înștiințați chiar de profesori că nu vor fi penalizați pentru absența de la cursuri în zilele de grevă ecologistă.

”Întrebarea este ce se va întâmpla cu rebelii care aleg să meargă la cursuri? Prezența lor în sala de clasă îi va transforma în disidenți, vor fi considerați niște negaționiști ai schimbării climatice. Nu mai contează ce cred ei în particular despre climă, pentru că inacțiunea lor publică îi va comdamna în ochii celorlalți copii. Același lupcru se va întâmpla și cu funcționarii publici care vor merge la muncă în loc să se alăture colegilor greviști. Greva pentru climatul global arată că universitățile nu mai sunt acele instituții prin care se păstrează, se transmite și se generează cunoașterea. Campusurile australiene devin repede locuri în care disputa intelectuală schimbul de opinii se limiteaza”, scrie The Australian.

Puțin malthusianism, marxism, darwinism social și Clubul de a Roma

Cum s-a ajuns la grevele copiilor? Să fie Greta Thunberg cea care i-a mobilizat și fascinat pe elevi, profesori, taximetriști, oameni de afaceri, politicieni? Nu. Este altceva. Iată ce spunea, în 1989, unul dintre primii oameni de știință care trăgeau semnalul de alarmă al încălzirii globale, Stephen Schneider: ”Pentru a reduce riscul unei schimbări climatice potențial dezastruoase”, oamenii de știință ”trebuie să captiveze imaginația publicului prin multă acoperire mediatică. Trebuie să venim cu scenarii înfricoșătoare, să facem afirmații dramatice și simplifcatoare și să pomenim cât mai puține despre dubiile pe care le-am putea avea”. Pentru politicianul indian Sanjeev Sabhlok, afirmația de mai sus pare ”desprinsă din manualul lui Goebbels”.

Într-un articol intitulat ”În spatele isteriei orchestrate a încălzirii climei”, publicat de Times of India, Sabhlok arată că ”isteria climatului” pornește de la un amalgam între ideologia malthusiană, marxistă și a darwinismului social, amestecate cu grija de Clubul de la Roma, în rapoartele sale din 1968 și 1973. Se ajunge apoi la organizarea primei conferințe pentru mediu a ONU, care a căzut în sarcina lui Maurice Strong un oficial canadian care conducea organizația omoloagă USAID din SUA și care era implicat în admnistrarea Fundației Rockefeller. Summitul Terrei de la Rio de Janeiro, din 1992, a fost organizat tot de Strong, care din ecologist convins a ajuns între timp CEO al Petro Canada și partener de afaceri cu negustorul de arme Adnan Khashoggi (unchiul jurnalistului saudid Jamal Khashoggi, măcelarit în consulatul țării sale din Istanbul, în urmă cu un an, un caz mușamalizat total).

”Clubul de la Roma și organizațiile asociate rămân active și operează din culise. Sunt rețele puternice hotărâte să se folosească de alarmismul climatic”, scrie Sanjeev Sabhlok. Iar asta pentru că ecologismul a intrat deja în faza sa financiară, profitabilă, cu permise de poluare și de offset, cu burse pe care se fac bani frumoși din vânzarea ”indulgențelor de mediu”.

Misionarii unei noi religii

Pentru politicianul indian, grevele copiilor ce prind tot mai mult avânt în lume sunt o oportunitate extraordinară de a pentru a-i învăța pe micii grevisti să-și pună întrebări, nu să recite tezele altora. Ce este clima? Câte sute de factori influențează clima? Cum e măsurată temperatura pe Pământ? Cum se măsoară nivelul oceanului? Cum se măsoară nivelul dioxidului de carbon? Ce informații confirmă și ce informații infirmă ipoteza încălzirii climei? Câte creșteri și scăderi de temperatură la nivel global s-au înregistrat în ultimele sute și mii de ani?

Riscul major este acela de a transforma ecologismul într-o religie, consideră Sanjeev Sabhlok. ”Ca specie, suntem superstițioși, ne panicăm, ne amăgim și ne isterizăm. Am trecut prin mii de isterii colective, precum alchimia, vrăjitoria, frenologia, eugenia, ayurveda, medicina tradiționala chineză și aproape toată homeopatia. În cele din urmă, va trece și isteria climatică, însă pentru asta va trebui să începem să gândim și să încetăm doar să credem”, spune politicianul indian.

”Aș susține-o pe Greta Thunberg, dacă ar fi fost un copil extrem de inteligent, care și-ar fi pus în dificultate și și-ar fi uimit profesorii cu întrebările ei și abia apoi ar fi ajuns la răspunsurile care să-i susțină acțiunile de azi. Nu ar fi contat dacă a ajuns la o concluzie greșită. Până la urmă, nimeni nu poate să le știe pe toate. Însă Greta suferă de tulburări mentale și vorbește ca o misionară – nu poate răspunde la nicio întrebare despre știință”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.