Guvernul României se pregătește să implementeze un nou act normativ care va permite reluarea numirilor în companiile de stat. Această decizie vine ca răspuns la avertismentele Comisiei Europene privind incompatibilitățile în structurile de conducere ale companiilor de stat, riscul de pierdere a aproximativ 500 de milioane de euro fiind o amenințare concretă asupra dezvoltării economice a țării.
Contextul incompatibilităților
Comisia Europeană a semnalat probleme serioase legate de transparența și legalitatea procedurilor de selecție a administratorilor în companiile de stat. În special, a fost evidențiat faptul că unii administratori selectați au avut relații directe de subordonare sau au făcut parte din comisia de selecție, ceea ce contravine principiilor de guvernanță corporativă așa cum sunt stipulate în PNRR. Această situație pune România într-o poziție delicată, în care respectarea legislației interne nu corespunde cu cerințele europene, generând riscuri semnificative de pierdere a fondurilor.
Conform estimărilor oficiale, România riscă să piardă până la 500 de milioane de euro din tranșa a treia de plată din PNRR, o sumă considerabilă care ar putea afecta grav dezvoltarea infrastructurii și implementarea reformelor necesare. Această sumă se adaugă la un tablou mai larg, în care, din totalul de 2,7 miliarde de euro al cererii de plată, o parte semnificativă este acum suspendată temporar din cauza nerealizării reformelor stipulate.
Măsurile imediate și implicațiile politice
Guvernul se confruntă acum cu o presiune tot mai mare pentru a găsi o soluție legală care să permită reluarea procedurii de selecție a administratorilor, fără a genera costuri suplimentare pentru România. Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că România nu va pierde bani din cauza angajărilor efectuate în sectorul energetic, insistând că Guvernul va lua măsuri pentru a rezolva aceste probleme înainte de termenul limită stabilit de Comisia Europeană.
Pe lângă aceasta, ministrul energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța reformei în guvernanța corporativă, afirmând că este o prioritate majoră pentru Executiv. „Guvernanța corporativă este o reformă cheie în Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Comisia Europeană ne monitorizează îndeaproape în acest sens”, a declarat Burduja. El a adăugat că Guvernul va lucra intens pentru a convinge oficialii europeni că selecțiile respectă atât legislația românească, cât și jalonul din PNRR.
În acest context, se estimează că Guvernul va actualiza în următoarele luni ordonanța 109/2011 privind guvernanța corporativă, precum și va revoca mandatele celor considerați incompatibili, numind în locul lor persoane care respectă criteriile impuse de Bruxelles.
Companii precum Nuclearelelectrica, Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Conpet, Oil Terminal și CNCIR se află în vizorul acestei reforme, alături de Metrorex și CNIR la Transporturi.
Provocările procedurilor legale
Situația devine și mai complicată, deoarece procedurile de selecție în cauză au respectat, în general, legislația românească. Totuși, acestea nu au îndeplinit criteriile impuse de Comisia Europeană, ceea ce deschide calea unor posibile litigii din partea celor afectați de revocări. Există însă riscul ca persoanele afectate să conteste în instanță deciziile de demitere, invocând legalitatea acestora.
Guvernul ar putea opta pentru o abordare de „vorba bună” în rezolvarea problemelor cu consiliile de administrație ale companiilor din domeniul transporturilor, un indiciu al provocărilor politice ce pot apărea în procesul de restructurare. Premierul Ciolacu a recunoscut că, datorită presiunilor mediatice, Comisia Europeană are acum o imagine clară a problemelor din România, ceea ce complică și mai mult procesul de negociere cu Bruxelles-ul.
„Nu facem bine economiei, nu facem bine României”
„Nu facem bine economiei, nu facem bine României cu discuțiile legate de pierderea a sute de milioane de euro din PNRR. Este esențial să reluăm procedurile de selecție pentru a evita eventualele pierderi”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a adăugat că Guvernul are la dispoziție șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante și a asigura că toate problemele vor fi rezolvate prin decizii politice. Acesta a reiterat angajamentul Guvernului de a evita pierderile financiare și de a colabora cu toate părțile implicate pentru a găsi soluții viabile.
Era o poveste cu președintele in frunte, in care banii de la PNRR erau salvarea, erau ceea ce scotea rumania din ”eșuat” și erau ceea ce relansau o mulțime de situații. Azi te pomenești că nefiind regionalizările și autonomia, nu mai poți, nu ai cum. deci ..