Guvernul se mută în Palatul Parlamentului

Secretariatul General al Guvernului a scos la licitație un contract de 135 de milioane lei SEAP pentru lucrări

Guvernul se mută în Palatul Parlamentului

Secretariatul General al Guvernului a scos la licitație un contract de 135 de milioane lei SEAP pentru lucrări

Secretariatul General al Guvernului a scos la licitație un contract de 135 de milioane lei SEAP pentru lucrări de proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări la clădirea Palatul Victoria. Finanțarea este asigurată din PNRR, iar lucrările durează 24 de luni, cu încă 48 de luni garanție acordată lucrărilor.

Pe durata executării lucrărilor, Guvernul se va muta în clădirea Palatului Parlamentului.
Palatul Victoria este situat în Piața Victoriei nr. 1, pe latura de est a acesteia, în apropierea Muzeului de Istorie „Grigore Antipa” și a Muzeului Național de Geologie. Proiectat inițial pentru sediul Ministerului Afacerilor Externe al României, imobilul a fost construit după planurile arhitectului Duiliu Marcu (1885-1966), care a realizat, începând cu mijlocul anilor `30, mai multe edificii publice importante precum: Școala Superioară de Război, Palatul Direcției Generale a Căilor Ferate.
Construcția Palatului Victoria a început în anul 1937, pe locul fostului palat al Prințului Grigore Sturdza (ridicat în anul 1901) și s-a încheiat în anul 1944. Însă, în urma bombardamentelor aviației germane din cel de-Al Doilea Război Mondial (august 1944), edificiul a fost grav avariat. Lucrările au fost reluate și finalizate în anul 1952, când a devenit sediul Consiliului de Miniștri, iar la începutul anilor `70, a fost într-o aripă a acestuia și Ministerul de Externe.
Mai târziu, în anul 1990, clădirea a devenit sediul primului guvern al României postcomuniste. Palatul Victoria a fost inclus în lista monumentelor istorice în anul 2004.
„Obiectivul principal al investiției realizate este de a reduce consumul de energie, de a crește eficiența energetică, conducând la o îmbunătățire substanțială a performanței energetice a clădirilor în cauză, respectiv creșterea eficienței energetice a sistemelor tehnice.
– reducerea consumului anual specific de energie finală pentru încălzire de cel puțin 50% față de consumul anual specific de energie pentru încălzire înainte de renovarea fiecărei clădiri (cu excepția clădirilor cu valoare arhitecturală deosebită stabilite prin documentațiile de urbanism, clădirilor din zone construite protejate aprobate conform legii).
– reducerea consumului de energie primară și a emisiilor de CO2, situată în intervalul 30% -60% pentru proiectele de renovare energetică moderată, respectiv peste 60% pentru proiectele de renovare energetică aprofundată, în comparație cu starea de pre-renovare.”, se arată în descrierea contractului.
Distribuie articolul pe:

6 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.