Guvernul vrea mai multe fonduri suverane

Cabinetul Dăncilă a creat un proiect  Ordonanță de Urgență care prevede crearea de fonduri suverane, după ce Curtea Constituțioțională a declarat în iulie ca fiind neconstituțională Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, a dezvăluit vicepreşedintele Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), Mircea Ursache. „După ce Curtea Constituţională a declarat actul normativ neconstituţional şi l-a înaintat emitentului, celui care a emis actul, asistăm la o nouă abordare din partea Guvernului României. E vorba de un proiect de ordonanţă de urgenţă care se află în momentul de faţă în discuţii la instituţiile abilitate, inclusiv la noi, şi care se intitulează Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind înfiinţarea de fonduri suverane de dezvoltare şi investiţii precum şi de modificare a unor acte normative. Deci Guvernul României gândeşte acum un cadrul legislativ pe care să se construiască pe urmă fonduri suverane, mai multe. Şi nu este rău”, a declarat Ursache. Conform acestuia, se pregătește un fond în domeniul apărării și unul pe sistemul energetic-petrolier. „Acum elementul absolut de noutate este că la nivel guvernamental se creează doar cadrul printr-un act normativ cu putere de lege, prin ordonanţă, de creare de fonduri suverane urmând ca fiecare apoi să beneficieze de o hotărâre de guvern de înfiinţare”, a mai afirmat oficialul ASF.

Înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) nu poate fi făcută printr-o hotărâre de guvern din simplul motiv că Eurostat, organismul de statistică al Comisiei Europene, ar încadra activitatea fondului în sectorul public și în consecință și cheltuielile fondului s-ar cumula la deficitul structural al României. Or apariția acestui fond avea tocmai rolul de a fenta deficitul prin scoaterea pierderilor anumitor companii de stat din calcului acestuia. Recomandările Comisiei Europene adresate României în data de 23 mai 2018 se referă specific la situația deficitului bugetar și a deficitului structural. „Documentul european constată, încă o dată, că România a deviat major de la ținta asumată de a avea un deficit structural de maxim 1% din PIB. Deficitul structural este un indicator introdus de Comisia Europeană după criză economică, “pentru că reflectă, mai fidel, starea de sănătate bugetară a unui stat. Este un indicator mai restrictiv decât deficitul bugetar, în sensul că ia în calcul ciclicitatea economiei. În esență, el include cheltuielile fixe ale bugetului, precum cele cu pensiile, salariile sau asistența socială și ponderează veniturile bugetare cu ciclul economic. Mai pe scurt spus, deficitul structural indică nivelul de deficit pe care îl are o economie aflată în creștere economică, dacă nivelul creșterii nu ar depăși potențialul”, susține Gabriel Dumitrașcu, fost șef al Oficiului de Privatizare în Economie.

FSDI, holdingul care a fost gândit să cuprindă 33 de societăți unde statul român este acționar majoritar sau parțial, urma să ia ființă într-o țară unde dependența politică a societăților de stat este arhicunoscută, profesionalismul celor care le conduc lasă de dorit. În plus, ar fi trebuit să fie instrumentul perfect pentru a ascunde sub preș pierderile inerente pe care unele societăți le raportează an de an astfel încât să nu se vadă la deficitul bugetar. De altfel, pe lista celor 33 de societăți se află entități care au raportat minusuri ani de zile precum Compania Naţională de Căi Ferate C.F. R S.A., Societatea de Radiocomunicaţii S.A., S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Poşta Română, Aeroportul Timişoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia S.A., Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. şi Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. Pierderile ar trebuie să fie acoperite din profiturile celorlalte companii, unele deținătoare de monopoluri, cum este cazul Hidroelectrica. Putem vorbi în acest caz de un ajutor de stat mascat, aspect interzis de Comsia Europeană. Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a spus că există din partea celor de la Eurostat o corespondenţă care arată că forma adoptată de Parlament a legii de înființare a FDSI este agreată de aceştia. Oficialii de la Eurostat nu au spus însă nimic.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii întrucât acest fond nu trebuia înfiinţat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de Guvern. Curtea Constituţională a discutat  sesizările formulate de către preşedintele Klaus Iohannis, precum şi de către parlamentarii PNL, USR şi PMP asupra Legii privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, proiect de suflet al liderului PSD. Parlamentul a adoptat, pe 7 iunie, proiectul care înfiinţează Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), care va include 33 de companii de stat. Acţionarul acestuia era statul român, iar capitalul social se ridica la 9 miliarde de lei. Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunţat, recent, că instituţia pe care o conduce pregăteşte o ordonanţă de urgenţă, care ar trebui să fie gata luna aceasta, pentru a avea cadrul general referitor la instrumente financiare precum Fondul Suveran de Investiţii.