Autorii programei au explicat faptul că s-a urmărit o prezentare cronologică a scriitorilor și textelor relevante pentru limba și literatura română. Astfel că, elevii care vor intra în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 vor începe cu cele mai vechi scrieri documentate.
„Propunem să începem studiul literaturii în clasa a IX-a în primele întâlniri cu elevii, printr-o introducere, o punere în temă a fenomenului literar, prezentat ca o poveste, ca o călătorie în timp, fiindcă nu putem înțelege prezentul în care ne aflăm dacă nu identificăm elementele și procesele care au dus la constituirea acestuia.Programa nu apelează la ideea conceptului de autori canonici.”, spune coordonatoarea grupului de profesori care a elaborat programa, Oana Fotache Dubălaru.
Noile recomandări înlocuiesc autorii consacrați, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Nichita Stănescu, Mircea Eliade sau Mircea Cărtărescu cu primii cărturari și scrieri în limba română: Ion Neculce, Anton Pann, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Radu Ionescu sau Nicolae Filimon.
“Întoarceți-vă la alfabetul chirilic, la curata limbă românească a lui Glad, Gelu și Menumorut!”
Reacția scriitorului Mircea Cărtărescu la propunerea ministerului a fost una ironică, dar dublată de temerea altor specialiști, aceea că gradul de interes pentru literatură va scădea considerabil din cauza noilor recomandări.
„Au înnebunit moderniștii! Un comando de dadaiști și integraliști inconștienți au venit cu o nouă programă pentru clasa a noua de liceu, în care autori tineri și încă nevalidați de critică precum Ion Neculce, Ioan Codru Drăgușanu sau Dinicu Golescu, experimentaliști stricători de limbă, uzurpă locul cuvenit clasicilor venerați și iubiți de elevi, Pitarul Hristache, Macarie, Eftimie și Azarie, ca să enumerăm doar câțiva.
Unde sunt faimoasele Pripeale? Unde e Palia de la Orăștie? Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab?
În numele decenței și-al bunului simț, încetați cu aceste provocări! Întoarceți-vă la alfabetul chirilic, la curata limbă românească a lui Glad, Gelu și Menumorut! Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!”, a scris M. Cărtărescu pe Facebook.
O altă reacție care denotă lipsa de consultări extinse în elaborarea programei a venit din partea Lucianei Antoci, consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului Ilie Bolojan și profesor de limba și literatura română. Profesoara punctează faptul că abordarea din punct de vedere coronologic este una potrivită studiilor universitare.
“Din punctul meu de vedere, demersul de creionare a unei astfel de programe ar trebui să plece, înainte de toate, de la datele de context. Segmentul de vârstă căruia îi este adresată programa aflată în dezbatere se suprapune perfect peste cohorta de elevi care face obiectul testărilor internaționale PISA.(…) Rezultatele acestor evaluări reflectă o realitate îngrijorătoare: analfabetismul funcțional a atins un nivel de alertă. (…)
Așa cum este concepută acum, programa de limbă și literatură română pare mai degrabă croită pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi de la Facultatea de litere care debutează pe o rută de specializare aprofundată, decât pe acela al adolescenților care, abia trecând pragul liceelor, vibrează în raport cu teme care sunt consonante cu preocupările și frământările specifice vârstei și nivelului lor de dezvoltare psiho-cognitivă și afectivă.”
De aceeași părere este și Liviu Papadima, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea din București. Fostul decan acuză și opacitatea procedurii: elaborarea programelor a fost însoțită de „contracte de confidențialitate” impuse membrilor grupurilor de lucru, ceea ce a eliminat orice dezbatere reală înainte de publicarea formei finale.Actualul proiect readuce, nu ezit să o spun, studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult.
“Ce am citit în actualul proiect de programă seamănă foarte tare cu ce a trebuit eu să învăț ca licean la română, la mijlocul anilor ’70 din secolul trecut, sau cu ce am fost nevoit să predau, ca profesor stagiar, la începutul anilor ’80: pe o coloană vertebrală de istorie literară, agățate elemente de teoria genurilor și de biobibliografii ale ”celebrităților” culturii noastre. Asta, evident, începând cu clasa a IX-a, cea mai anostă dintre toate, o bună conductoare a mesajului ”Copii, băgați-vă mințile în cap! A început Liceul!”, scrie fostul decan într-o opinie pentru Contributors.ro.
Ce spun elevii?
Generația care a studiat pe programa actuală spune că textele autorilor recomandați i-au ajutat să dezbată teme apropiate ei. Consecințele unei intrări abrupte și deloc atractivă în lumea literaturii în primul an de liceu ar putea fi descurajarea lecturii.
“Nu știu cum ar reuși un elev de clasa a IX-a, proaspăt intrat la liceu și deja modelat într-o anumită direcție foarte tehnică, ușor speriat de materia ce îl așteaptă, să recepteze textele din secolele XVII – XIX. Poate că o programă ordonată cronologic ar implica o anumită structură, o ușurință de a plasa o operă în timp și de a înțelege curentele și raporturile dintre ele, dar ar sacrifica ceva mult mai important: plăcerea adolescentului de a citi. Organizarea actuală, pe teme ce îi sunt apropiate – precum jocul, iubirea sau adolescența – îi permite să se simtă în largul lui și, ulterior, să se regăsească în operele autorilor canonici.”, este părerea unei eleve de clasa a XI-a exprimată pentru Alecart.ro.
Soluții după modelul occidental
Analizele “la cald” ale propunerilor Ministerului Educației aduc și posibile soluții. Gabi Bartic, expert în educație și Director Executiv al platformei de testare Brio propune corelarea cu programele internaționale de succes, mai ales în contextul în care, la 15 ani, elevii sunt testați după anumite criterii în toată Europa prin deja celebrul PISA.
“Noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a este corect redactată. Arată modern în introducere, vorbește frumos despre competențe, despre reflexivitate, despre context, despre gândire critică, despre estetici și despre valori. Este scrisă cu grijă, cu cultură, cu reverență față de tradiție. Dar când ajungi la conținuturi, intri într-un muzeu.
Mitul, letopisețul, legenda, iluminismul, Școala Ardeleană, memorialistica de călătorie, pașoptismul, realismul, Junimea — primele patru secole de literatură română comprimate în 34 de săptămâni, la 15 ani, cu lecturi integrale de romane și comedii de secol XIX. E o excursie diacronică masivă, perfectă pentru o facultate de litere, dar copleșitoare pentru un elev.Programa pare să fi uitat că elevii de astăzi sunt născuți în 2010, nu în 1810.
Ce fac copiii din UK la aceeași vârstă? În Year 10 (echivalentul clasei a IX-a), elevii britanici studiază două mari domenii:
A. English Language — literație reală, ancorată în prezent:analizează articole de presă, discursuri publice, eseuri, identifică bias, intenție, persuasiune, învață să construiască argumente coerente, scriu povestiri moderne, descrieri, texte persuasive, dezvoltă capacitatea de a citi lumea, nu doar paginile unei antologii.
B. English Literature — literatura prin ochii lumii actuale: un roman modern (de secol XX), o piesă clasică (de obicei Shakespeare), o antologie tematică de poezii, texte care vorbesc despre identitate, societate, conflict, moralitate, compară texte literare cu filme, discursuri, produse media
Elevii britanici sunt formați ca cititori ai lumii în care trăiesc. Literatura e instrument de înțelegere, nu relicvă, deși trec și ei prin Shakespeare.”, scrie Gabi Batic pe Facebook.
Ministerul Educației a anunțat că perioada în care se poate transmite feedback la programa propusă este între 24.11.2025 – 12.12.2025. Publicul larg și specialiștii pot completa formularul de pe site-ul ministerului AICI
Cărtă’, premiul Nobăl! …păntru Pace… între mai multe dobitoace… dă la șMENu’ lu’ David.