După afișarea rezultatelor la simulările Evaluării Naționale, apare, ca în fiecare an, o stare de neliniște în rândul părinților. Anul acesta nu face excepție, mai ales în contextul în care o treime dintre elevi au obținut note sub 5. În acest context, întrebarea principală este: cât se mai poate recupera în cele două luni rămase până la examenele reale?

„Sau poate dascălii au fost înnebuniți de măsurile de austeritate, aplicate exclusiv în Educație”

În ultimii ani, driftingul a devenit din ce în ce mai vizibil în cultura populară. Filmele, rețelele sociale și competițiile transmise online au adus în prim-plan imagini spectaculoase: mașini care alunecă controlat prin viraje, nori de fum de cauciuc și public care urmărește fascinat fiecare manevră. Lansarea filmului românesc “Cursa” a readus în discuție câteva teme importante despre acest sport, accesibilitate, risc și mentori. Dincolo de elementele spectaculoase există însă o realitate mai puțin cunoscută: ani de muncă, investiții considerabile, reguli stricte de siguranță și o cultură a disciplinei care se construiește treptat.

Ideea decalării orei de începere a cursurilor pentru școlari revine periodic în spațiul public, susținută de numeroase studii internaționale care arată beneficiile unei ore suplimentare de somn. Deși argumentele științifice sunt solide, întrebarea esențială rămâne: este această măsură cu adevărat fezabilă în România sau reprezintă doar o temă de discuție menită să distragă atenția de la probleme mai profunde din sistemul educațional?

Jurnalistul și documentaristul Paul Cozighian, cunoscut pentru reportajele din timpul Revoluției din 1989, este înrudit cu familia tinerei cineaste. Într-un interviu pentru Cotidianul.ro, el povestește parcursul lor de la dizidență la succes artistic.

Părinții sunt revoltați de boicotul simulărilor examenelor naționale: „Copiii nu ar trebui să plătească prețul conflictelor din sistem”

În condițiile în care noul buget nu va permite îmbunătățirea situației profesorilor, care protestează de luni de zile, aceștia anunță măsuri extreme.

În contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al atacurilor cu rachete care au afectat inclusiv zona turistică din Dubai, mai mulți copii români rămași blocați acolo au devenit subiectul unei ample dezbateri în spațiul public. Discuția s-a extins rapid către responsabilitatea instituțiilor, reacțiile jurnaliștilor și tonul comentariilor din media.

Paul Negoescu a scris istorie la Berlinala 2026. „Atlasul Universului” a primit o mențiune specială pentru realizări deosebite și devine primul film românesc cu și despre copii selectat în competiția dedicată filmelor de gen.

După demisia ministrului Educației, Daniel David, primele variante de lucru avansate au fost cele ale unor nume propuse pentru a prelua acest mandat. După ce a preluat interimatul, premierul Ilie Bolojan nu reușit însă să atragă un nume de calibrul rectorului UBB pentru a prelua misiunea de a reforma învățământul. Acesta spune că nu se confruntă cu o lipsă de asumare și reforma continuă, tăierile sunt în continuare aplicate, noua programă școlară va fi implementată.

„Depinde foarte mult dacă creșterea va fi raportată la rata inflației, un 10% sau dublate taxele”

A XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă reprezintă un moment important nu doar pentru sportivii români ci și pentru un tânăr designer din Iași. Ilinca Lungu, fiica celebrului scriitor Dan Lungu, a realizat costumele de la parada de deschidere pentru patru țări.

O canapea uriașă, cu formă ciudată și culoare la fel, postată într-un hol al Muzeului Național de Artă a României, a devenit subiect de glume și interpelări pe net.

Cei mai afectați elevi vor fi cei din școlile gimnaziale din mediul rural, unde completările de normă ale profesorilor duc la un număr mare de ore necalificate predate în instituții.

Pentru a vorbi despre cât de mult lucrează un actor, sau alți artiști, ar trebui să vedem cum arată mediul încă din 2005 când au fost “înghețate” posturile în instituțiile de cultură. Nu a fost redus numărul locurilor la buget în facultăți însă, nici numărul de tineri absolvenți anual.

În lumina dezvăluirilor din dosarele Epstein, Laura Cosoi vorbește despre începurturile modelingului din România și rolul mamei sale în formarea a generații de modele.

Crima care a zguduit România în care trei adolescenți au plănuit și ucis cu sânge rece un coleg devine și un studiu de caz pentru lacunele legislative din sistem. Legea îl exonerează pe unul dintre agresori iar instituțiile subordonate au atribuții limitate.

Franța și Marea Britanie au deschis un front legislativ fără precedent în Europa: limitarea sau interzicerea accesului adolescenților sub 15–16 ani la rețelele sociale. Măsura vine pe fondul unui val de îngrijorări privind sănătatea mintală a tinerilor, expunerea la conținut nociv și hărțuirea online și expunerea excesivă la conținut publicitar.

Poate cel mai citat eveniment de promotorii unor teorii conspiraționiste este Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția. Reuniunea anuală a liderilor mondiali, academicieni și specialiști în economie, beneficiază de atenția analiștilor mai mult sau mai puțin avizați sau bine intenționați.

România are cea mai mare rată a tinerilor inactivi (NEET) din UE, pe fondul unui sistem care descurajează îmbinarea studiilor cu munca. În timp ce în Olanda și Danemarca studenții sunt sprijiniți, tinerii români se lovesc de taxe mari, birocrație la SRL/PFA și o piață a muncii lipsită de transparență.

Rectorii au mers în audiență la premier pentru a-i cere flexibilitate în reducerea cheltuielilor. Totodată, ei au încercat să-l convingă pe Bolojan de disponibilitatea lor pentru aplicarea măsurilor de austeritate prin exemplul tăierilor făcute în 2025. Atunci, ei au tăiat de peste tot, mai puțin de la ei însăși.

Preluarea interimatului la Ministerul Educației și Cercetării de către premierul Ilie Bolojan este marcată de îngrijorarea că urmează un nou val de tăieri. După măsurile care au dus la comasarea școlilor și mărirea normei profesorilor din mediul preuniversitar, ar urma noi ajustări care să afecteze universitățile.

Ancheta jurnalistică a Emilei Șercan din care aflăm că actualul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a plagiat mai mult de 50% din teza de doctorat obținută la Universitatea din Craiova a stârnit un val de reacții și la adresa instituției de învățământ superior. Dincolo de ironiile legate de echipa de fotbal cu același nume, sau insinuări, chiar în perioada în care ministrul își făcea lucrarea, scandalurile legate de plagiat, corupție și fals intelectual, la această universitate, țineau prima pagină a ziarelor.

Un rol pe care universitățile îl au, în forma ideală, este acela de a fi o punte înspre piața muncii prin parteneriate sau oferta de a rămâne în mediul academic. În pline discuții despre burse, tăieri de fonduri la nivelul Ministerului Educației și Cercetării și accesarea de fonduri europene nu se vorbește despre o alternativă puternic finanțată cu sute de milioane de euro: cea de administrare de granturi.