O oră în plus de somn pentru școlari: soluție reală sau dezbatere superficială

O oră de somn în plus pentru școlari e benefică, spun experții în domeniu. Mai mulți medici specializați în somn și fosta ministră franceză a educației Anne Genetet susțin, într-un apel publicat în Le Monde, citat de G4Media.ro, că orele de curs din gimnaziu și liceu ar trebui să înceapă la 9:00. Vestea a reaprins discuțiile pe această temă și în România, unde chiar premierul Ilie Bolojan propunea în programul de guvernare implementarea unui orar școlar prelungit, de la ora 8:00 la 17:00, pentru elevi, cu activități recreative și prelungirea normei didactice. Măsurile adoptate însă au arătat altă direcție, comasarea școlilor și aglomerarea claselor.

Principalul beneficiu este legat de odihna elevilor

Cotidianul.ro a stat de vorbă cu președintele Asociației pentru Depolitizarea Educației, și creatorul grupului Părinții elevilor din România, Zeno Daniel Sustac, despre posibilitatea ca un demers asemănător celui din Franța să fie implementat și în România.

Pentru adolescenți, o oră de somn în plus, e foarte importantă. Sunt nenumărate studii și în America și în Franța care arată lucrul acesta, specialiștii explică faptul că, în perioada pubertății, ritmul circadian al adolescenților se modifică natural. Ceasul biologic intern se decalează cu una până la trei ore față de cel al copiilor mai mici sau al adulților. Dar este posibilă în România o astfel de adaptare a programului?

“În primul și în primul rând cred că nu prezinte interes pentru nimeni subiectul cu adevărat.”

În acest context, apare suspiciunea că subiectul este mai degrabă unul de fațadă decât o prioritate reală.

„Cred că este o pastiluță așa, lansată în spațiu public, pentru a se trece sub o perdea de fum alte teme importante, inclusiv din educație. Printre aceste teme ignorate se numără depolitizarea sistemului sau introducerea meritocrației în managementul educațional—subiecte considerate esențiale, dar rar abordate în mod concret.

Chiar dacă am presupune că propunerea ar putea fi implementată, aceasta vine la pachet cu avantaje și dezavantaje clare. Principalul beneficiu este legat de odihna elevilor. Pentru elevi, știm, este de notorietate faptul că programul lor este foarte, foarte încărcat, inclusiv cel petrecut la școală, dar și cel dedicat temelor. În acest sens, o oră suplimentară de somn ar putea contribui la echilibrarea unui program deja suprasolicitant.”

“Singurul lucru avut în vedere, de către cei care au mers către modelul respectiv, a fost ora”

Totuși, implementarea unei astfel de schimbări ar avea implicații logistice semnificative.

„Pe de altă parte, s-ar perturba unele activități care țin de transportul la școală, de transportul părinților, adică nu s-ar mai suprapune ora de începerea serviciului cu ora de începerea școlii. Aceste neconcordanțe ar putea genera dificultăți reale pentru familii și pentru organizarea zilnică.

În mod paradoxal, interesele elevilor nu sunt întotdeauna în prim-planul deciziilor.”

Cu toate acestea, discuțiile recente din comunitățile de părinți arată o deschidere către această idee.

„Opiniile părinților erau majoritatea favorabile. Adică nu se gândeau la impedimentele de transport sau de sincronizare a agendelor, se gândeau la beneficiile concrete pentru copii.

Problema majoră rămâne însă infrastructura sistemului educațional. Din punct de vedere al gimnaziilor și liceelor, care de multe ori n-au spații nici în situația actuală, mai ales că am avut comasările celebre de clase, de școli, ar fi posibil sau ar rămâne la latitudinea gimnaziilor și liceelor care pot lua măsura aceasta?

“Infrastructura este deficitară. Minunata lege 141 a îngreunat această parte și a limitat opțiuni și variante. În multe cazuri, școlile funcționează deja la capacitate maximă, iar modificarea programului ar putea accentua dificultățile existente.

„Nu trebuie să faci o modificare drastică în sistem fără să faci un studiu anterior”

O posibilă soluție ar fi implementarea unor proiecte pilot. S-ar putea iniția cel puțin, ca să avem un punct solid de pornire, câteva proiecte pilot la nivel regional și la nivelul Capitalei și undeva în urbanul mare. Acestea ar permite evaluarea concretă a impactului înainte de o eventuală aplicare la scară largă.”

Necesitatea testării înainte de implementare este subliniată clar:

„Nu trebuie să faci o modificare drastică în sistem fără să faci un studiu anterior și fără să mergi pe un mic proiect pilot. Doar astfel se pot observa efectele reale asupra performanței elevilor, nivelului de anxietate sau ratei de promovabilitate.

În același timp, măsura ar trebui integrată într-un set mai larg de politici educaționale. Ar presupune o serie de măsuri integrate, coordonate, făcute cu cap, nu sub impulsul sau sub imboldul unei modificări. Altfel, există riscul ca schimbarea să fie doar o bifă administrativă fără impact real.

Nu despre asta este educația și când vorbim despre orice modificare în sistem, și chiar dacă nu pare o modificare care zguduie sistemul, hai să ne gândim că asta ar influența și programul profesorilor. Practic sunt legate întotdeauna de profesori și programul școlar ar modifica și programul profesorilor și de aici ar fi o serie întreagă de lucruri care vin împreună cu aceste modificări.”

„Politicul aruncă praf în ochi pentru că preferă să țină sistemul ăsta în captivitate”

Compararea cu alte sisteme educaționale trebuie făcută cu prudență. În Franța și în America au alt sistem cu totul. Diferențele țin nu doar de program, ci și de infrastructură, servicii integrate, lipsa meditațiilor și organizarea generală a educației. Elevii au cantine în școli, mai puține teme și alte provocări.

“Există servicii integrate asigurate de stat sau de comunitățile locale. Noi nu ne putem compara cu așa ceva.

Singurul lucru avut în vedere, de către cei care au mers către modelul respectiv, a fost ora. Nu s-au gândit nici la cum e structurată materia acolo. Vă dau câteva exemple. Adică nici la remunerarea cadrelor didactice, nici la rata de analfabetism funcțional în țara respectivă, să o compare cu a noastră, nici la rezultatele de la testele PISA, bine, strâns legat de ce am spus înainte, nici la o programă de mileniu III care există acolo și la noi nu.

În continuare ne pregătim copiii pentru trecut. Și avem tot felul de tabuuri educaționale. Adică, ok, ne uităm la oră.

Cred că avem posibilitatea de a observa mai mult decât ora. Ce se întâmplă în Franța, ce se întâmplă în Statele Unite, pe partea de educație. Dar politicul aruncă praf în ochi pentru că preferă să țină sistemul ăsta într-o captivitate din asta politică, pentru că, așa cum spuneam mereu, cea mai profitabilă sinecură pentru politicul din România este educația.”

Concluzia este clară: o oră în plus de somn pentru adolescenți poate fi benefică, dar nu poate deveni o soluție miraculoasă în absența unor schimbări structurale reale în sistemul educațional românesc.