Cu cat cresc taxele de școlarizare în marile centre universitare

Justificarea acestor creșteri este și faptul că încă din timpul pandemiei nu au mai fost mărite, pe de altă parte studenții au avut parte de eliminarea a peste 40.000 de burse după măsurile din vară.

Președintele Uniunii Studenților din România (USR) a explicat pentru Cotidianul.ro care dintre aceste creșteri vin ca o adaptare la inflația din 2026 și care sunt considerate de studenți exagerate.

„Într-adevăr sunt mai multe, mă rog, să spunem decizii, de a crește taxele într-un mod destul de abrupt, în sensul în care cresc un procent destul de mare dincolo de rata de inflație în centrele mari universitare, cel puțin. Universitățile vor crește taxele anul acesta, acum depinde foarte mult dacă creșterea va fi una, să spunem, raportată la rata inflației, adică să fie un 10% sau dublate taxele.

Și într-adevăr, la Cluj este acest trend de a ieși și în stradă. La Universitatea București, taxele când creșterea este procentual mai mică, nu este atât de abruptă. La ASE iarăși, s-au schimbat taxele.

Cumva sunt mai mulți factori. Unul ar fi faptul că taxele nu s-au actualizat de ceva timp și automat, ele nu mai reflectă neapărat și costurile și toate aspectele administrative care țin de cheltuielile pe care o universitatea le are cu un student, să spunem. Pe de altă parte, într-adevăr, această lipsă de predictibilitate, lipsa unui buget, lipsa, cumva a modului de a-și administra bugetele proprii care vin din partea ministerului, automat conduce la un mecanism al universităților prin care trebuie să-și asigure, practic cel puțin, capacitatea de de plata salariilor și pentru costurile necesare pentru a funcționa, motiv pentru care au și procedat cumva la acest mecanism de de creștere a taxelor.”, spune Laurențiu Dincă, președintele USR.

Citește și: Anul în care educația s-a întors în trecut: informatică pe hârtie și lipsă de fonduri. Restanțele ministerului pe 2026

Pe lângă creșterea taxelor de școlarizare și a celor de admitere s-au vehiculat și scenarii în care Ministerul Educației ar propune scăderea numărului de locuri la buget.

„Într-adevăr, s-a vehiculat și acest zvon. Consider că aici nu ține neapărat autonomia universitară. În momentul în care să spunem că toate locurile oferite la nivel național, prin ordin de ministru ar fi reduse, automat ar forța și universitățile să reducă numărul de locuri bugetate, deci nu este un lucru care se, să spunem, că se poate genera atât de greu, pentru că, faptic, Ministerul Educației practic oferă locurile bugetate către universități dincolo de autonomie, adică în baza capacității instituționale pe care într-adevăr universitățile o au și o transmit ministerului. Ministerul oferă și numărul de locuri bugetate.

Am avut câteva discuții alături de decidenți. Am avut o discuție la nivelul Comisiei pentru învățământ din partea Camerei Deputaților și cu o parte dintre reprezentanții universităților. Aceștia nu, nu credeau la momentul respectiv că se va și întâmpla acest lucru, și anume reducerea numărului de locuri bugetate. Pentru că din din perspectiva aceasta logistică, să spunem și administrativă, este improbabil să faci asta în momentul în care modul de finanțare al universităților se raportează la practic la numărul de studenți bugetați pe care îl ai. Dar asta înseamnă că un astfel de lucru s-ar putea întâmpla în momentul în care se decide ca finanțarea să se facă, finanțarea universităților să se facă nu în baza locurilor bugetate de către studenți.”, spune reprezentantul studenților.

Taxe mărite, burse incerte

O altă problemă este cea a burselor sociale și de performanță, din care unii studenți plăteau taxe școlare și alte cheltuieli. Aceste măriri nu vin pe fondul rezolvării integrale a acestor probleme. Ajutorul acordat de 60 de milioane de euro din Fondul Social European Plus (FSE+) pentru finanțarea burselor sociale ale studenților în anul universitar 2025–2026, nu este o soluție permanentă crede președintele USR.

„În primul rând, cred că acest mecanism de acordare a burselor prin fondurile europene nu este unul sustenabil și asta am spus-o încă de la bun început, și anume faptul că ele acoperă doar, o să spunem, o gaură din execuția bugetară pentru burse pentru câteva luni. Ce am dori noi este să se asigure pentru mediul universitar cel puțin aceeași sumă, adică același fond de burse care a fost până la nivelul lunii mai 2025, cel puțin.

Citește și: Motivele pentru care România este pe ultimul loc în Europa la numărul tinerilor angajați

Adică OK, nu mai crește din considerentele ce țin de statutul economic pe care îl avem. Da. Adică suntem conștienți de faptul că nu se pot face minuni de azi pe mâine, dar măcar să mergem pe ideea funcționării în același regim, prin asigurarea aceluiași fond de burse și, practic, alocarea burselor în acest mod. Mai mult decât atât, ar trebui regândite și asta iarăși a fost un mecanism pe care l-am solicitat noi, criteriile de acordare a burselor sociale atât în mediul preuniversitar, cât și în mediul universitar, la nivel de facultăți și universități. Adică este foarte relevant ca bursele sociale să fie într-adevăr primite de către beneficiarii care cu adevărat au nevoie de acestea.”

Acesta a mai adăugat că reprezentanții studenților au cerut, în ultima perioadă, să aibă întrevederi cu premierul dar nu s-au concretizat aceste solicitări și speră ca noul ministru să fie mai deschis la dialog.