Anul în care educația s-a întors în trecut: informatică pe hârtie și lipsă de fonduri. Restanțele ministerului pe 2026

Debutul anului 2025, pentru educație, a fost unul plin de speranțe: în sfârșit un ministru tehnocrat, care nu este ancorat în jocurile de putere ale ascensiunii în vreun partid, un sistem de apreciere al muncii profesorilor negociat după greva din 2023, un nou Guvern care, poate, va aprecia importanța stimulării cadrelor didactice.

Din păcate, în privința măsurilor de austeritate, ministerul nu a avut o voce care să poată face din educație o excepție și declarativ a venit cu soluții care nu știm exact cum vor fi implementate, precum includerea analfabetismului funcțional în Strategia Națională de Apărare a Țării sau “reglementarea” temelor pentru acasă.

Despre ce nu s-a vorbit anul acesta corelat cu mediul educațional? Legislația în privința colaborărilor, plata cu ora sau contracte part-time. Efectele inflației, reducerea investițiilor autorităților centrale și locale în infrastructură școlară, lipsa de perspectivă pentru o carieră în mediul academic prin comparație cu mediul privat.

Dincolo de calitatea mandatului ministrului Daniel David, mediul educațional a trecut prin adaptări majore care ar fi determinat alte instituții sau profesioniști să înregistreze un colaps cuantificabil imediat. Dar acesta este specificul educației, elevii nu pot spune că nu vor merge la școală doar pentru că, mai nou, sunt 30 în clasă și profesorii nu pot abandona o carieră de pe o zi pe alta, chiar dacă au devenit dascăli asemănători celor din poveștile lui Creangă: un om pentru tot satul și toate vârstele. Nici studenții nu vor abandona studiile după 2-3 luni de la pierderea burselor.

Lipsa de consultare și comunicare

Anul 2025 nu constituie o excepție în ceea ce privește acordarea atenției cuvenite specialiștilor în educație, dar pe fondul măsurilor drastice de încărcare excesivă a normei profesorilor, de scădere drastică a fondurilor de burse, de modificare aleatorie a programei școlare, această ignorare a fost percepută diferit.

Sindicatele din educație au organizat ample proteste în Capitală dar în loc de explicații privind măsurile de austeritate au primit, din partea ministrului, o lecție de etichetă a limbajului și comportamentului unui cadru didactic în timpul unui astfel de eveniment.

“S-a creat o situație imposibilă. Vorbim despre o suprasolicitare reală, despre scăderea vizibilă a atractivității profesiei didactice și despre pierderea condițiilor minime pentru un act educațional de calitate. A afirma că „le va trece supărarea” înseamnă a trata cu superioritate și cinism o categorie profesională deja împovărată și umilită.”, au transmis Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.

Această atitudine nu a ocolit nici protestele studenților care au fost sfătuiți să-și ia un job part time dacă se află în situația de a-și fi pierdut bursa de studiu în urma efectelor “legii Bolojan”.

Într-un raport de activitate publicat în ziua demisiei fostul ministru spune că efectele vor fi observate în timp:

„Mă aștept ca după cel mult 4-5 ani, și anume după implementarea acestor reforme/măsuri deja adoptate într-un ciclu de studiu, să avem o creștere a calității educației și cercetării, reflectată în rezultate naționale și internaționale, și o reducere majoră a analfabetismului funcțional, cu folosirea adecvată a potențialului nostru de inteligență și creativitate!”.

Reprezentanții studenților spun însă că și abandonul școlar tot în timp va putea fi inclus în rapoarte și studii.

“Pentru a avea performanță în educație și pentru a avea o generație de studenți care să facă o schimbare, pe care sperăm că și-o dorește Guvernul, trebuie să se facă niște investiții. Noi simțim că a ales exact măsura contradictorie.

Bursa socială nu poate să acopere cheltuielile lunare pe care le are un student, care au crescut față de anul precedent cu 35%.”, declara Ghiurcă Cristian-Alexandru, președinte “Uniunea Studenților din România”, pentru Cotidianul.ro.

Toate acestea în condițiile în care job-urile part-time, menționate de David nu mai sunt de ani de zile o opțiune convenabilă, nici pentru patron și nici pentru student. Nici contractele substanțiale realizate în baza legii dreptului de autor nu mai reprezintă o portiță pentru o colaborare avantajoasă iar condițiile pentru înființarea unui SRL s-au schimbat iar suma pentru capitalul social este între 8000 și 90.000 de lei în funcție de venituri.

Ce rămâne de reluat în 2026?

Demisia ministrului Daniel David nu pare, la o primă evaluare să schimbe mai nimic. Prima probă pe care o va trebui să treacă viitorul ministru este negocierea bugetului pentru 2026. Acesta ar urma să fie aprobat abia în luna februarie.

Datorită contribuției europarlamentarului Nicu Ștefănuță, care a identificat un program al Comisiei Europene, Fondul Social European, ministerul a obținut un ajutor în valoare de 60 de milioane de euro aprobat de Parlamentul European . Bursele sociale ale studenților ar fi parțial acoperite de această sumă astfel încât, dacă universitățile își permit, se pot acorda și burse de studiu și performanță.

Puternic conntestată, modificarea programei școlare pentru Limba și Literatura Română pentru clasa a IX-a este la a doua formă de consultare publică. Și a doua variantă, publicată de Ministerul Educației și Cercetării în perioada sărbătorilor, este acuzată de a fi chiar mai nepotrivită pentru primul an de studiu din ciclul liceal.

“Din punct de vedere moral, procesul de concepere și avizare a programei este lipsit de legitimitate, din moment ce cinci dintre cadrele didactice din învățământul preuniversitar care au făcut parte din comisia de elaborare a programei au decis să se retragă din comisie din cauza dezacordurilor semnificative în ceea ce privește forma finală a programei și/sau modul de lucru al comisiei”, se arată într-un memoriu adresat ministerului, semnat de mii de profesori și scriitori.

În timp ce Ministerul Educației și Cercetării anunță introducerea unor manuale noi și ore dedicate studiului noilor tehnologii, tot mai multe școli se plâng de faptul că se află în situația de a nu putea desfășura programe dedicate experimentului în laboratoare, pentru că acestea nu există.

“Sunt multe voci care afirmă “ limbajul nu contează, contează ca elevii să învețe algoritmică și pot face acest lucru pe hârtie”. E adevărat, cândva, după mijlocul secolului trecut, aşa am învăţat şi eu informatică. Pe hârtie. Dar dacă cineva îşi imaginează că în 2025 există vreo clasă de elevi pe care îi poţi motiva să studieze informatică scriind algoritmi în pseudocod pe hârtie, înseamnă că nu a fost niciodată profesor într-o clasă cu adolescenţi reali.”, se afirmă într-o analiză a impactului programei de informatică bazată exclusiv pe limbajul Python.

Programa de Informatică pentru clasa a IX-a pusă în consultare publică a primit de două ori aviz negativ din partea Comisiei Naționale de Specialitate, dar, spre deosebire de cea pentru Limba și Literatura Română, s-a mers mai departe calendarul reformei curriculare.

Tot cu ocazia noului buget pe 2026 vor trebui discutate probleme semnalate de ani de zile privind decontul transportului elevilor și studenților.