Motivele pentru care România este pe ultimul loc în Europa la numărul tinerilor angajați

În primul rând raportul prezintă o statistică pentru cei care caută sau lucrează în timpul studiilor. Înaintea țării noastre, pe ultimele locuri, se află alte țări unde un loc de muncă și educația nu sunt parte a tradiției sau mentalității: Croația – 6%, Grecia – 6%, Bulgaria – 6,8%, Slovacia – 7,1%, Italia – 6,7%.

La polul opus, sunt două țări care atrag anual din ce în ce mai mulți studenți din România, tocmai datorită reputației de a îi plasa pe piața muncii, încă din anul doi de studii: Olanda, unde trei din patru tineri (74,3%) studiau și lucrau și Danemarca cu un procent de 56,4% de tineri angajați.

Timp pentru studiu și muncă

Aceste programe de studiu și loc de muncă fac parte dintr-un program integrat, cursurile și pretențiile angajatorilor sunt gândite pentru a încuraja studentul sau elevul care vrea să își plătească studiile. Olanda rămâne prima alegere, potrivit platformelor de consultanță educațională, pentru studenții români, dintre care aproximativ 50.000 aleg să studieze în străinătate.

Sistemul de taxare dar și condițiile angajatorilor români nu permit corelarea cu programul de la liceu/facultate. Chiar și pentru angajații maturi problema orelor suplimentare plătite sau a zilelor de concediu, medical sau de odihnă, este negociabilă.

Recent, prima zi de concediu medical a fost eliminată de la plată printr-o hotărâre de Guvern.

Programul de lucru part-time și contractele pe drepturi de autor au devenit o soluție de ultimă instanță din cauza modificărilor legislative. Totuși, studenții și ucenicii sunt scutiți de supraimpozitare, dar efectul legii a speriat patronii, care au renunțat la astfel de contracte.

În 2024, rata abandonului școlar timpuriu în România, pentru tinerii între 18-24 de ani, era de 16,8%, semnificativ peste media UE (9,4%), cu zonele Sud-Est, Centru, Sud-Muntenia cel mai afectate; la nivel preuniversitar. Cutuma pentru tinerii care abandonează școala este cea de a intra în câmpul muncii în cele mai solicitante domenii: construcții, industrie, turism, HORECA și nu de puține ori, cu contracte parțial plătite la negru.

SRL sau PFA

Cele mai accesibile colaborări pentru tineri sunt în domenii asociate unor firme care încearcă să se adapteze la noile tehnologii: creare de site-uri, social media manager, inclusiv cu AI, UGC (user generated content), promovare, vănzări. Din păcate, pentru studenți sau liceeni, majoritatea patronilor cer factură și asta implică un mare angajament din partea tânărului la început de drum.

În condițiile în care volumul de comenzi nu este garantat, creșterea plafonului de capital social pentru un SRL care poate ajunge și la câteva salarii medii pe economie. Capitalul social minim, s-a modificat semnificativ în 2026: firmele noi au un minim de 500 lei capital social, dar cele existente cu o cifră de afaceri de peste 400.000 lei trebuie să-l majoreze la 5.000 lei.

Într-o piață a schimbării zilnice a trendurilor și exigențelor patronilor pentru online și a unei crize care afectează mediul de afaceri, această alternativă este problematică pentru tinerii care studiază.

De asemenea, grupurile de socializare ale freelancerilor sunt încărcate de mesaje care cer sfaturi legate de: “câte materiale pot fi considerate test/probe”, “cât să cer pentru o primă colaborare”, “ce fac dacă un client refuză să plătească?”. În concluzie, un mediu care descurajează astfel de inițiative antreprenoriale, care ar genera locuri de muncă de altfel.

Lipsa de transparență a concursurilor de angajare

Datele Eurostat sunt semnificative și pentru interesul manifestat de tineri pentru a găsi un loc de muncă: România (0,6%), Croația, Ungaria și Cehia (0,8% fiecare) sunt singurele țări unde mai puțin de 1% dintre tineri figurau ca șomeri care își căutau loc de muncă. Pe locurile fruntașe tot țările unde studenții sau ucenicii au și șanse de a găsi un loc de muncă: Suedia (14,1% șomeri), Finlanda (10%), Danemarca (9,6%).

În absența unor parteneriate între licee și universități cu mediul privat, cu rare excepții, și lipsa de promovare a anunțurilor de angajare, tinerii par să fi renunțat din start la procesul de recrutare.

Posturile din instituțiile statului sunt anunțate pe site-uri și de multe ori au termene inposibile iar multe dintre cele private au doar caracter de promovare a imaginii firmei.

Celebrele rețele care sunt dedicate procesului de recrutare au dezavantajul, pentru angajator, de a avea și o verificare a vizualizării candidaturii, și din păcate, candidatul poate observa că a trimis zeci de scrisori de intenție și CV, fără ca acele mailuri să fi fost deschise vreodată. Este puțin probabil ca o agenție, firmă să caute un social media manager, copywriter, UGC, sau IT specialist, constant fără să fi găsit un candidat potrivit în un an sau doi, astfel încât să reposteze acel anunț la fiecare două săptămâni.

Dezamăgirea celor care folosesc rețelele arată că aceste anunțuri au doar rolul de a crea o bază de date pentru alte scopuri pe care respectiva instituție dorește să le atingă.

România – cea mai ridicată rată a tinerilor care nici nu studiază, nici nu sunt angajați

Rezultatul dezavantajelor prezentate mai sus au fost consemnate în luna aprilie a anului trecut într-o statistică neverosimilă. Aceste date sugerează că fenomenul muncii la negru este unul extins în țara noastră. România a înregistrat, în ultimii doi ani, cea mai ridicată rată a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață sau participă la programe de formare (NEET) la nivelul întregii Uniuni Europene, în creștere față de 2019, potrivit celui mai nou raport privind situația tinerilor publicat de Comisia Europeană și ultimelor date Eurostat, potrivit Edupedu.ro.

Datele Eurostat arată că rata șomajului în rândul tinerilor care au terminat cel mult gimnaziul a fost de 27,1% în 2024.

Această situație indică dificultăți pentru tinerii români în accesarea pieței muncii, în special pentru cei cu un nivel mai scăzut de educație. Tinerii cu un nivel de educație sub învățământul secundar superior (ISCED 0–2) sunt de aproape două ori mai expuși riscului de șomaj comparativ cu cei care au finalizat studiile liceale sau postliceale. În raportul Comisiei privind situația tinerilor se arată că România are cea mai ridicată rată a tinerilor care nu lucrează, nu merg la școală și nu urmează programe de formare (NEET – not in employment, education or training).