' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Gabi Bartic este de părere că o interdicție totală riscă să ofere doar o aparență de protecție, fără să rezolve problemele de fond. Este o soluție interzicerea sau mai degrabă crearea unor limite de acces?
„Interdicția e o soluție simplă pe hârtie și foarte complicată în viața reală. Ecranele – fie ele televizor, telefon sau calculator – nu transformă un copil bun într-un copil violent sau iresponsabil peste noapte. Sunt instrumente. Problema nu este existența lor, ci cum sunt construite platformele și cum sunt folosite”, susține Bartic.
Ea subliniază că între libertate totală și interdicție absolută există un spațiu mult mai eficient: instrumente de protecție adaptate vârstei, algoritmi controlați și limitarea mesajelor și a publicității direcționate.
„Între «liber la orice» și «interzis total» există o zonă mult mai serioasă și mai eficientă: limite clare, conturi dedicate adolescenților, publicitate fără profiling, control real al algoritmilor, restricții de mesagerie și, mai ales, sprijin pentru copii ca să învețe să filtreze și să discearnă. Interdicția poate fi un soi de frână de urgență, dar nu e o soluție de fond, în opinia mea”, mai punctează specialista.
Hărțuirea online – doar vârful icebergului
Cotidianul.ro: Ce studii sau efecte negative au dus la aceste măsuri? Putem vorbi despre hărțuirea online ca factor determinant?
„Hărțuirea online este un factor important, dar nu este singurul. Discuțiile din aceste țări au fost alimentate de mai multe lucruri: expunerea repetată la conținut nociv (self-harm, tulburări alimentare, violență, ură), efectele asupra sănătății mintale, somnului și atenției, dar și de modul în care algoritmii pot amplifica vulnerabilități deja existente”, arată Gabi Bartic.
Cu alte cuvinte, mediul online nu deteriorează automat comportamente, dar poate amplifica masiv vulnerabilitățile latente: „Problema nu este că internetul «strică» copiii, ci că un copil vulnerabil, lăsat singur într-un sistem gândit să maximizeze timpul petrecut acolo, poate fi copleșit foarte ușor.”
De ce nu a fost adoptată o măsură la nivel european, mai ales după provocări online cu final tragic, precum „Balena Albastră”?
„Uniunea Europeană a ales o abordare diferită: în locul unei interdicții generale, a mers pe responsabilizarea platformelor, prin Digital Services Act. Logica a fost că nu poți avea 27 de interdicții diferite, greu de aplicat, ci trebuie să schimbi regulile jocului pentru companii. DSA impune obligații clare privind protecția minorilor, evaluarea riscurilor și limitarea conținutului nociv. Rămâne însă deschisă o problemă extrem de grea: verificarea vârstei fără a încălca viața privată și fără a crea sisteme de supraveghere excesivă”, completează Bartic.
Citește și: Motivele pentru care România este pe ultimul loc în Europa la numărul tinerilor angajați
Pot aceste țări impune pedepse companiilor care dețin rețelele? Nu este tardivă o astfel de măsură, dacă vârsta poate fi ușor modificată de o declarație pe proprie răspundere la crearea contului?
„Da, pot impune pedepse și exact aici se mută miza reală. Nu copiii sau părinții trebuie sancționați, ci platformele, pentru lipsa unor măsuri reale de protecție.
Că vârsta poate fi “fentată” este adevărat și nu e un argument împotriva reglementării, ci un argument pentru reguli mai inteligente. O interdicție fără mecanisme serioase de implementare e simbolică. Dar sancțiunile, presiunea publică și obligațiile clare pot schimba comportamentul companiilor.”
Va adera România la acest trend? Drepturi și libertăți
Care este stadiul discuțiilor în România? Ne putem aștepta ca parlamentarii români să urmeze aceste modele?
„România este, ca de multe ori, într-o fază mai degrabă reactivă. Digital Services Act se aplică și la noi, iar instituțiile responsabile există, dar discuțiile sunt încă fragmentate și adesea emoționale.
Probabil vom vedea inițiative inspirate de modelele din Franța, Marea Britanie sau Australia, mai ales după cazuri recent mediatizate. Însă adevărata provocare nu va fi adoptarea unei legi, ci implementarea ei: capacitate instituțională, colaborare cu școala, sprijin pentru părinți și educație media, științifică și digitală reală.”
Este o privare de libertăți interzicerea totală a rețelelor sociale? E comparabilă cu accesul la filme sau alte tipuri de conținut?
„Da, interdicția totală atinge zona libertăților, pentru că social media nu mai este doar divertisment, ci și spațiu de socializare și identitate. Pe de altă parte, societatea stabilește praguri de vârstă și pentru alte activități – condus, alcool, jocuri de noroc – tocmai pentru că recunoaște riscurile.
Citește și: Bolojan sparge viesparul din educație: taie numărul de „studenți fantomă”
Diferența față de filme este că aici vorbim despre interacțiune permanentă, algoritmi de profilare extrem de precise, presiune socială și publicitate personalizată, nu doar despre conținut pasiv.”
Ce ne arată exemplul Australiei, care a introdus o astfel de interdicție?
„Australia mută accentul unde trebuie: pe responsabilitatea platformelor, nu pe pedepsirea copiilor. Mesajul este „întârziem accesul, nu interzicem internetul”, recunoscând că maturitatea digitală se construiește în timp.
Este un experiment important, care arată că statele încep să trateze social media ca pe un produs cu impact major asupra sănătății publice. Dar rămâne de văzut cât de eficient va fi fără investiții serioase în educație digitală și sprijin real, nu doar interdicții pentru copii și părinți.”
Soluția reală: reguli și responsabilitate, nu interdicții totale
Putem trage și o concluzie după aceste încercări la nivel european și internațional?
„Ecranele (de orice tip ar fi ele) nu sunt dușmanul. Absența ghidajului, a regulilor și a responsabilității este. Copiii vor intra, mai devreme sau mai târziu, în lumea digitală. Întrebarea reală nu este dacă și când le permitem accesul, ci cu ce instrumente, cu ce protecții și cu cât sprijin îi lăsăm să intre.”
Pe măsură ce alte țări analizează modele similare, în România, dezbaterea va deveni una centrală pentru politicile privind educația, sănătatea mintală și protecția minorilor. Interdicțiile pot oferi iluzia controlului dar adevărata protecție vine doar din reguli inteligente, asumarea stării de fapt și responsabilitate atât din partea statului, cât și a platformelor digitale.
Interzicere din partea unor inepti: hartuirea dintotdeauna a avut loc: la gradinita, scoala, pe strada, la birou, la volan, pe mare, uscat, etc., verbal si fizic. E parte din ADN-ul fiintelor (animale, între care, oamenii).
titlul rata cat de incompetenti sunt cei care se dau experti in orice ( mai ales in romania unde fiecare e buricul pamantului); cand educatia propriu zisa e la pament si la scoala si acasa, „ecranul” devine refugiu si educatie; stii ce e aia propaganda? este ecran si se foloseste la greu pentru spalarea mintilor; educatia e un termen mult prea general si interpretabil si ea educatia este viitorul predictibil; in romania totul a luat-o razana mai ales din cauza inculturii adanci in care traieste natia asta de multe zeci de ani si care are radacini si mai departe; natia asta nu mai intelege nimic nici din istorie nici din prezent si acest talmes balmes se vide si mai clar in mas media unde exprimarea suburbana a devenit standardul
Adevarul este ca Internetul a devenit o cl0aca in care gasesti mai putine lucruri bune si utile, in schimb gasesti un munte urias de mizerii si influente total periculoase in special ptr mintea copiilor.
Pe Internet orice dezechilibrat mintal poate posta orice, exact cum era candva pe peretii WC-urilor din gari.
Ar trebui o lege generala care sa interzica toate materialele periculoase si indecente. Nu cred ca este imposibil.
E plin Internetul de poze făcute de EDITAT fetițelor de 12, 10 sau chiar 8 ani, în posturi EDITAT, iar EDITAT asta vine cu paleative!
INTERZICEȚI Internetul la cei sub 18 ani! Punct.
„pedofili …”, „pornografice”, sunt cuvinte interzise? Nu le găsiți în DEX? V-ați tîmpit?
Autolegitimarea obligatorie poate fi benefica. In situatie de sufragiu, votul chiar ar trebui contrasemnat iar votantul legitimat, ca sa i se poata reprosa ulterior un vot de proasta factura sau inspiratie. O tarla intreaga de intelectuali l-au votat si legitimat pe Nicusor Dan si ar fi normal ca sa traga ei singuri ponoasele lipsei lor de orientare. Ca s-au lasat pacaliti? Ei trebuie sa suporte ponoasele votului lor, nu si noi, ceilalti care nu l-am votat pe Muc cel Mic. Deci, cartea de identitate inainte de orice!!!
Aceste retele sociale la indemana copiilor sunt la fel de destructive pt copii, ca si drogurile. Problema atat de delicata!!! Cand unui copil ii intezici ceva, trebuie sa-i oferi altceva in schimb, si indeosebi trebuie sa-l faci sa inteleaga DE CE? Altfel va gasi alternative poate mai rele. Este ca in cazul interzicerii fumatului in localuri, in loc sa creezi locuri speciale pt fumat. Ca urmare a acestei interdictii s-au facut tot felul de improvizatii periculoase, in plus se fumeaza in locuri muuult mai daunatoare pt cei din jur -spatii publice din aer liber- unele total nepotrivite.
Nu-i face violenti,ci RUPTI DE REALITATE.Iar asta e mult mai grav.In ziua de azi,efectul de turma proasta o face pe mami sau tati sa-i puna la plod in brate,device-ul de monitorizare prin sf.Satelit,de la varsta de 3-4 ani,pe principiul ca daca nu procedeaza asa,copilul va fi marginalizat.Problema e ca toata generatia tanara e prietena cu toata lumea,dar in realitate e inchisa intr-un ecran.
Ce vorbesti d-na, de cum deschizi televizorul nu vezi decat reclame la filme cu masini aruncate in aer, batai cu pumnii si picioarele, filme care nu fac altceva decat sa promoveze violenta .
Ce pot invata copii de la asa ceva ?
Îi doare undeva de sănătatea mintală a tinerilor. Cum demostrezi că cel care intră pe o anumită rețea de pe internet este minor sub 16 ani sau un adult de peste 16 ani ? Cu buletinul , nu ? Deci , ca să nu își poată face cont un minor , va trebui toată lumea, toți utilizatorii să se logheze cu buletinul , mai întâi la rețelele de socializare apoi la internet în general. Și iată de fapt adevărul scop , anularea anonimității online. Cine își va mai spune părerea negativă despre Stat , despre puterile statului , despre „narativul” oficial dacă îi apare acolo numele real și poate fi identificat ? Să vina apoi hoardele Antifa la el acasă să-l linșeze pentru nealiniere la linia partidului ? Să-l vadă șeful lui de la muncă că are altă viziune politică , ce postează și să-l dea afară ? În acel moment toată lumea care nu gândește asemeni puterii statului se va abține de la orice postare și cenzura va deveni auto cenzură . Despre asta este vorba , ăsta este adevăratul scop , sfârșitul libertății de exprimare și controlul total al narațiunii oficiale.
Ce este acela „comportament digital”, denumirea in limba rromgleza a filmului sovietic: „Baba oda soldatului” ?